Dacă 80% din accesările de pe internet au ca destinaţie site-urile porno, înseamnă că - așa cum ne face democraţia să înțelegem lucrurile în zilele noastre - această industrie susține cel mai mult interesul pentru IT.

Iar în condiţiile în care industria nu-şi găseşte ”întrebuinţarea” la nivel educaţional, ci doar pentru un soi de divertisment care stă la baza lipsei de spor natural, nu se poate vorbi de generarea de salt tehnologic.

Saltul ar fi folosit ieşirii din criză, însă, în ciuda declaraţiilor belicoase, contextul dificil n-a fost depăşit, din moment ce Banca Centrală Europeană nu renunţă la QE, ceva - de altfel - destul de apropiat de rezultatul majoritar, democratic, al IT-ului la nivel de accesări.

Aşadar inovaţiile sunt utilizate în scop neproductiv, aduc atingere dezvoltării societăţii, metodele administrative sunt contraproductive, rămâne de văzut dacă de vină e atracţia prea mare exercitată de pornografie şi jocuri sau interesul prea redus al IT-ului pentru educaţie.

Asta fiindcă dacă 80% din accesări vizează o formă de pornografie, iar peste 10% jocurile, e greu de pretins că ceea ce rămâne nu e infim. Cu precizarea că în acest procentaj -  de peste 90% - am inclus şi reţelele de socializare.

Pfui! şi era să închei fără să pomenesc nimic de criptomonede. Oare de ce, fiindcă ziarele au titrat la sfârşitul anului trecut că ele se îndreaptă spre uitare? Acest lucru este posibil, dar mai întâi e nevoie ca relaxarea cantitativă să înceteze pentru a dispărea şi replica IT la QE a BCE. Până atunci se poate pune întrebarea: Ce fac criptomonedele, industria porno, rețelele de socializare şi jocurile în reţea când se taie curentul?

• Oare cum a evoluat buffer-ul dacă rezerva valutară a scăzut?

  < Prev
• De ce n-au încredere românii în stat?

  Next >