S-a rezolvat problema creditelor în franci elveţieni

O dată legea dării în plată adoptată de Parlament, aflăm şi modul în care se va rezolva chestiunea creditelor în franci elveţieni. În cazul acestui act normativ nu poate fi vorba de negociere pe relaţia bancă - debitor şi atunci persoanei care a luat un împrumut ipotecar în franci, şi are dificultăţi cu serviciul datoriei, nu-i rămâne decât să-i dea în plată instituţiei de credit imobilul.

Aşadar, esenţa legii dării în plată rezidă din faptul că nu lasă loc de negocieri. Debitorul îi pune băncii casa în braţe, indiferent dacă a luat un credit ipotecar în franci, euro, lei, dolari sau yeni. Şi cum conţinutul legii e foarte clar, băncile ştiu că nu există posibilitatea rediscutării condiţiilor contractuale, ci doar a respectării legii. Act normativ, care, o spun, din nou, nu pune accentul pe discuţii în jurul a ceva presupus abuziv, fiindcă nu permite renegocierea. Iar cum legea se aplică tuturor creditelor ipotecare acordate persoanelor fizice, inclusiv cele în franci elveţieni, soluţionează implicit şi această speţă. Asta fiindcă orice altă lege, complementară, care ar veni să reglementeze un credit luat într-o anumită monedă, i-ar discrimina pe cei care s-au împrumutat în alte monede.

În aceste condiţii, e bine ca oamenii să-şi pună problema dacă această iniţiaţivă legislativă, ce s-a materializat deja, a avut ca fundament restabilirea dreptăţii sociale sau a urmărit cu totul alte scopuri, aşa cum rezultă din declaraţia de după vot a iniţiatorului actului normativ: “Nu am gândit-o ca fiind o lege de protecţie socială pentru anumite categorii defavorizate, pentru că cei care astăzi sunt în nevoie nu sunt categorii defavorizate, sunt oameni activi, sunt oameni care au poate două - trei locuri de muncă, dar, care, din cauza clauzelor abuzive, nu îşi mai pot plăti ratele la bancă”.

Acest enunţ constituie dovada că promotorii legii dării în plată nu au dorit niciun moment ca ea să aibă caracter social şi în situaţia aceasta se pune întrebarea dacă poate acţiona retroactiv, încălcând Constituţia? Dar această “enigmă” va fi elucidată complet în momentul în care băncile comerciale vor înţelege că atitudinea pe care trebuie s-o aibă în faţa unui astfel de act ţine de bun simţ şi de apelul la transparenţă invocat de preşedintele României în momentul când a retrimis legea Parlamentului pentru a fi reanalizată.