Etatismul, sub toate formele lui, mai totalitare sau mai soft, nu a reușit niciodată să facă progrese în eradicarea sărăciei. Doar capitalismul și piețele libere au ridicat nivelul de trai al celor mai săraci, iar asta de cele mai multe ori în pofida măsurilor intervenționiste luate de planificatorii centrali. Nu există nici un motiv să credem că lucrurile ar sta altfel în privința protecției mediului și a planetei, inclusiv în contextul schimbărilor climatice.

Una dintre obsesiile principale ale luptei împotriva încălzirii globale este "mobilitatea electrică", idealul de a elimina cu totul din uz carburanții auto clasici bazați pe surse fosile de energie, benzina și motorina. Pentru promovarea mașinilor electrice, guvernanții, stimulați și de lobby-ul industriei de profil, nu fac deloc economie de politici publice. Producătorii și cumpărătorii sunt subvenționați, în timp ce autoturismele clasice sunt împovărate de taxe și alte măsuri punitive. Problema este că, dincolo de faptul că distorsionează piața, aceste politici induc în fond un efect de redistribuție a bunăstării către cei cei care dispuneau oricum de venituri mai mari, permițându-și măcar să își pună problema achiziționării unui automobil electric, mai costisitor chiar și cu subvenții.

Bun, să zicem că nu contează, tot ceea ce contează e salvarea planetei. Dar se va întâmpla oare asta?

Cu certitudine nu, spune profesorul german de inginerie Jörg Wellnitz de la RMIT University din Melbourne, fost decan al Facultății de Inginerie Mecanică de la Universitatea Ingolstadt, într-un articol publicat de foundry-planet.com. "E-mobilitatea este un lucru minunat în opinia populară, dar nu are sens deloc dacă luăm în considerare toate aspectele subiectului”, arată Wellnitz.

Asta în primul rând pentru că, potrivit lui, traficul auto este responsabil pentru doar 16% din emisiile de dioxid de carbon care dăunează climei, mult sub ceea ce provine, de exemplu, din agricultură, zootehnie, transport aerian sau naval.

"Până la construirea unei baterii pentru o Tesla, puteți conduce un motor cu combustie timp de 8 ani (sau 200.000 km) pentru a obține același impact asupra mediului", mai spune profesorul. Mai mult, în opinia sa, este doar o chestiune de timp până când energia electrică folosită pentru încărcarea bateriilor mașinilor electrice - și care nu este câtuși de puțin "curată" - va ajunge să fie impozitată precum benzina sau motorina în prezent, ceea ce va face ca costul de utilizare a unei mașini electrice să ajungă la circa 800 euro pe lună.

Producătorii auto știu și ei asta, dar politicile publice favorabile îi stimulează să investească masiv în acest sector.

 "În primul rând, pot fi colectate miliarde din fonduri UE. În plus, mașinile electrice protejează producătorii majori împotriva amenzilor pentru că nu îndeplinesc cerințele climatice europene, deoarece presupun că împing flota mixtă cu presupuse modele cu emisii zero. <Este mai ieftin să o fac decât să nu o fac>, mi-a spus odată un manager din industria auto", relatează Wellnitz. Astfel, pentru producători, mașinile electrice nu reprezintă un înlocuitor pentru cele cu motoare cu ardere, ci o afacere suplimentară, prin care vând și mai multe mașini, ca al doilea sau al treilea vehicul.

Dar această afacere suplimentară își atinge limitele atunci când vine vorba de materiile prime necesare pentru a construi baterii, a căror exploatare în Chile (litiu) și Africa Centrală (cobalt) nu este doar extrem de dăunătoare pentru mediu, ci e asociată și cu exploatarea muncii minorilor. Potrivit profesorului german, dacă Audi ar construi A4 într-o serie mare pur electric, ar trebui să cumpere jumătate din piața mondială de cobalt. Volkswagen chiar a făcut un astfel de calcul și a rezultat că ar avea nevoie de aproximativ 130.000 de tone de cobalt pe an pentru producerea de mașini electrice. Asta în timp ce producția mondială se ridică în prezent la în jur de 123.000 de tone anual.

Potrivit calculelor lui Wellnitz, motorul diesel este încă cel mai curat și mai ecologic motor. Astfel, o baterie auto asigură 100 de wați de putere pentru fiecare kg de greutate, iar un motor pe benzină - 12.000 wați. Un motor pe hidrogen, considerat de profesor combustibilul viitorului, asigură 33.000 wați.

Concluzia ar fi că etatismul nu va salva planeta cum nu ne-a salvat nici de sărăcie, ci doar îi va face mai săraci pe oamenii de rând. Și că ar trebui să ținem seama de faptul că, praxeologic vorbind, preocuparea voluntară a oamenilor pentru protecția mediului nu poate surveni decât în condiții de creștere a prosperității, care la rândul său depinde de libertatea economică. 

• ECO - un Euro pentru COlonii

  < Prev
• Uite gogeamite omu’!

  Next >