Monarhia fata cu mitocania*

 

Mici, bere si manele, precupeti, sacagii, bragagii. Printre de-alde astea isi vindeau negutatorii in Bucuresti panzeturile, stofele si postavurile aduse de la Lipsca (Leipzig), in urma cu un secol si jumatate.

 Dupa care se duceau la zarafi sa-si schimbe mahmudelele si firfiricii in ducati sau taleri pentru a plati furnizorul german sau flamand, ori cereau bani cu camata ca sa nu ramana fara lichiditati, iar daca nu reuseau sa plateasca, ajungeau mofluji (faliti).

Manele

 

 

In vecinatatea importatorilor erau si pravaliile mestesugarilor – gabroveni (fabricanti de cutite), covaci (fierari), zlatari (aurari), selari, blanari, sepcari. Doar mamularii si marchitanii isi vindeau maruntisurile direct de pe caldaram.

 

 

Sacagiu-langa-pasajul-Vilacross1

 

 

 

Si poate ca treaba ar fi ramas asa multa vreme, sub influenta taraganata a ritmurilor orientale, numai ca dupa primii ani de domnie ai principelui Carol, zarafii si camatarii care faceau legea pe Lipscani au disparut, cedand locul bancherilor.

 

 

Vedere din H Boulevard

 

 

De la alisverisurile pestrite, Romania a sarit miraculos de repede la moneda nationala, burse si camere de comert. Atunci s-au inaltat Palatul Cotroceni, Ateneul Roman, Podul de la Cernavoda, Universitatea Bucuresti, Gara de Nord, Palatul CEC, Foisorul de Foc, Palatul Postelor (Muzeul National de Istorie), Palatul de Justitie, Facultatea de Medicina, Palatul Fundatiei Universitare Carol I (Biblioteca Centrala Universitara). Bucurestenii au trecut de la lampa cu gaz la curentul electric. De la trasura - la tramvai si tren. De la scrisori trimise prin comisionar - la telefon.

 

 

Saligny

 

 

Totusi nimic nu se putea ridica fara bani. Facem ce facem si tot la PIB ajungem. In 1870 PIB-ul/locuitor al Romaniei era cel mai redus din zona, dar in 1913 deja era peste cel din Grecia, Portugalia ori al provinciilor poloneze.

 

 

Piata Sf Gheorghe si Lupoaica

 

 

Mai important decat numaratul metrilor patrati construiti, al kilometrilor pietruiti, al tonelor exportate e insa raspunsul la intrebarea: Cine le-a facut pe toate? Poporul roman – asa cum zic comunistii? Regele – cum sustin monarhistii? Nu, raspunsul corect e altul: elitele. Acele forte care programeaza masina politica si dau poporului si regelui impresia ca ar conduce.

 

 

galeriile balnduziei

 

 

Mai bine zis, trecerea de la mahmudea la leu a facut-o educatia, cel mai important capital autohton si principala materie prima cu care s-a cladit elita. Asa se explica insistenta cu care burghezia isi trimitea fiii la Paris sau Berlin ca sa se faca bancheri ori industriasi. Nu emigra grosul populatiei, ca acum, ci plecau doar varfurile, si nu de tot, ci doar pentru se intoarce capabile sa-si gestioneze afacerile si tara.

 

 

Vedere aeriana CEC

 

 

Da, dar stiti ce s-a intamplat in cele din urma cu elita romaneasca? Munca inaintasilor a fost aruncata la canal - Canalul Dunare-Marea Neagra. Iar daca acum suntem din nou in urma polonezilor, inseamna ca asta e valoarea elitei noastre actuale: industriasi si bancheri facuti la apelul bocancilor ori specializati in cosorul lui Moceanu.

 

 

Tramvai Univ

 

 

Asadar - mici consumati? Manele ascultati?

Inseamna ca exista o traditie care nu s-a pierdut. Din pacate, nu e vorba de cea impusa de elitele din timpul lui Carol I, ci de obiceiurile din targ, din vremea cand toptangiii faceau legea. Dupa sase decenii de comunism si postcomunism, ne-am intors la mentalitatea din urma cu un secol si jumatate. N-are rost sa ne miram ca au ramas printre noi si Tipatestii si Catavencii lui Caragiale - doi la Primarie, trei la Prefectura, unul la scoala de fete...

 

* mitocan= badaran, marlan, ratan, mogaldan, toparlan, ghiorlan


Energy Report

Leave your comments

Post comment as a guest

0
Your comments are subjected to administrator's moderation.
terms and condition.
  • No comments found

The Best United Kingdom Bookmaker lbetting.co.uk Ladbrokes website review