Presa scrie că IFN-urile continuă să finanţeze populaţia la dobânzi foarte mari. Haideţi să înţelegem însă cum funcţionează instituţiile financiare nebancare.  

Ele atrag linii de finanţare de la bănci şi acordă credite persoanelor fizice, practicând marje semnificative de profit.

Sigur că la astfel de spread-uri şi neperfornanţa e pe măsură, dar IFN-urile au calculat şi probabil că şi la un grad de default de 50% ar putea să funcţioneze, ceea ce nu e cazul.

Dar cum de reuşesc să stea IFN-urile pe piaţă, să existe persoane care apelează la serviciile lor? Foarte simplu, aici vin cei care nu se mai califică pentru un împrumut bancar, ce sunt pe lista biroului  de credit sau al căror grad de îndatorare nu mai permite obţinerea unor alte lichidităţi. Inclusiv cei cu afaceri “la negru”, care n-au cum să ceară capital de lucru de la băncile comerciale, fiindcă nu îşi pot proba activitatea cu un bilanţ depus la Fisc şi cer bani de la IFN-uri în calitate de persoane fizice.

Iar dacă vrei cu adevărat să constrângi IFN-urile să nu mai acorde credite la dobânzi de 200% anual este bine să acţionezi asupra sursei de finanţare şi să o condiţionezi să-şi reducă drastic expunerile pe astfel de entităţi, fiindcă reiterez discutăm de o creditare indirectă a populaţiei din zona bancară prin intermediul IFN-urilor, a persoanelor deja supraîndatorate, ce nu pot pretinde noi împrumuturi de la instituţiile financiare bancare.    

• Cât risc generează IFN-urile pentru sistemul bancar şi societatea...

  < Prev
• România dobândeşte convergenţă economică datorită politicii externe

  Next >