15 tari UE in deflatie, de la 12 in august si 9 in iulie

 

 

Numarul tarilor Uniunii Europene care se confrunta cu scaderea preturilor (deflatie) a ajuns la 15 in septembrie, fata de 12 in august si 9 in iulie 2014.

Cu alte cuvinte, Bulgariei, Estoniei, Spaniei, Ciprului, Sloveniei, Slovaciei, Portugaliei, Poloniei, Greciei, Croatiei, Suediei si Italiei, li s-au alaturat Ungaria, Belgia si Lituania .

Precizam ca datele statistice la care facem referire sunt calculate pe baza indicelui preturilor de consum (CPI).

 

 

 

august

 

 

 

Potrivit indicelui armonizat al preturilor de consum (HICP) numarul statelor europene ce se confrunta cu deflatia se ridica numai la 8, dar un numar de 4 state s-au confruntat cu stagnarea preturilor..

Dupa HICP, Romania a revenit pe primul loc in topul cresterilor de pret europene (inflatie), cu 1,8% in septembrie 2014, inaintea Finlandei (1,5%), Austriei (1,5%) si Marii Britanii (1,4%). Totusi potrivit indicelui national – CPI – preturile s-au majorat cu 1,5%, sub nivelul din Austria (1,6%).

Mentionam ca, in Romania, cei doi indici s-au situau la niveluri similare atat timp cat ponderile au fost stabilite pe baza anchetelor bugetelor de familie.

In prezent, aceasta ancheta, realizata in gospodarii, se mai foloseste doar pentru determinarea CPI, in timp ce pentru calcularea HICP se utilizeaza cheltuielilor de consum ale populatiei din conturile nationale, obtinute, in principal, pe baza datelor privind desfacerile de marfuri, prin comertul cu amanuntul si privind prestarile de servicii pentru populatie.

 

 

 

iulie

 

 

 

Desi mai sunt state in UE unde exista diferente sensibile intre CPI si HICP trebuie subliniat ca normal e ca ponderile in cosul de consum sa fie asemanatoare.

Daca insa acest lucru nu se intampla de vina sunt modificarile frecvente de taxe, si fluctuatiile de pret la utilitati, ceea ce arata ca inflatia, chiar si cand e in scadere, nu-i stabila.

Si nu doar inflatia e volatila la noi, ci toti indicatorii importanti, ceea ce face ca Romania sa nu fie stabila din punct de vedere macroeconomic.

Revenind la numarul tot mai mare de tari aflate in deflatie, trebuie spus ca acesta este un efect al reducerii consumului.

 

 

armoniz

 

 

 

Economia zonei euro, de care depinde intreaga Uniune Europeana, a stagnat in trimestrul al doilea, fata de trimestrul precedent, conform Eurostat.

PIB-ul Germaniei a scazut cu 0,2%, economia Frantei a stagnat, iar cea a Italiei a reintrat in recesiune.

Pe acest fond, UE si SUA au inasprit sanctiunile economice la adresa Rusiei, iar Federatia Rusa nu a intarziat cu masurile retaliatorii echivalente.

Unii economisti considera ca atunci cand preturile scad, cand economiile se confrunta cu deflatia, ratele dobanzii reale (care se calculeaza scazand din rata nominala a dobanzii rata anticipata a inflatiei) cresc, impovarandu-i pe cei cu datorii.

Din aceasta cauza, investitiile si consumul se reduc si productia scade.

Pentru a evita cresterea ratelor reale ale dobanzii, bancile centrale reduc ratele nominale ale dobanzii la zero.

Dupa aceasta scadere nu mai pot decat sa tipareasca bani pentru a crea anticipatii inflationiste, care sa contribuie la reducerea ratelor reale ale dobanzii si la cresterea productiei si ocuparii.

Alti economisti spun insa ca aceia ce se tem de deflatie sunt cei care au fost prinsi de criza cu apartamentele nevandute, cu credite ipotecare acordate aiurea, dar si cei ce roiesc in jurul statului angajat in proiecte finantate prin titluri de stat cumparate de bancile comerciale si refinantate din nivelul de trai, cu ajutorul impozitelor. Ei sustin ca pierderile n-ar trebui socializate, ci antreprenorii care au gresit sa-si asume erorile.

Si adauga ca deflatia are avantaje certe: ieftineste materiile prime, micsoreaza costul capitalului si ofera marfuri la preturi mai apropiate de puterea de cumparare.

Ultimii care au decis ca combata deflatia sunt europenii. Banca Centrala Europeana a scazut dobanda-cheie aproape de zero pentru a sustine pretul activelor imobiliare si bursiere.

Adica, politica monetara se opune eliberarii de resurse din portofolii catre economia reala, acordand un vot de incredere celor care s-au dovedit a fi cei mai prosti administratori: bancherii.

Iar banii vor ajunge, ca de obicei, la oamenii de marketing din banci, care nu stiu sa evalueze riscul.

 


Energy Report

Leave your comments

Post comment as a guest

0
Your comments are subjected to administrator's moderation.
terms and condition.
  • No comments found

The Best United Kingdom Bookmaker lbetting.co.uk Ladbrokes website review