Nu știu dacă pe voi vă enervează faptul că marketingul are pâinea și cuțitul. Dar pe mine mă cam scoate din sărite. Sunt multe defecţiuni care pot fi menționate, cum ar fi similitudinea dintre politic și marketing. Practic, au același modus operandi. Dar nu acest lucru e cel mai nociv, ci acela că marketingul distorsionează raportul cerere-ofertă. De aceea, începem să trăim în societăți din ce în ce mai corporatizate și angajații care suferă din cauza reprimării concurenței capătă din ce în ce mai mult aspect de roboței.

Aici intervine cea de a două distorsiune provocată de marketing. El stabilește ierarhiile. Îi orânduiește pe oameni, cuminţi, la locurile lor, inclusiv pe aceia care se ocupă cu disciplinele fundamentale, ce stau la baza progresului societății. Matematicienii, de pildă, devin analiști de date, puși în slujba rezultatelor marketingului. Adică, în loc ca mâna invinzibilă să dea direcţia pe baza cererii și a ofertei, iar marketingul să fie eventual în slujba pieţelor ori a celor pe baza cărora societățile realizează salturi calitative, el ia prim planul și ne pomenim că forma dictează asupra fondului. 

Pentru a vorbi mai pe șleau,  prostituția pe care o reprezintă marketingul prin ceea ce face încearcă să fie propagată în întreaga societate ca urmare a faptului că el conduce.

Lipsa de moralitate e legată exact de acea distorsionare a raportului cerere-ofertă. La fel de grav, prostituţia stabileşte ierarhii de valori.

Orice formă ar îmbrăca, prostituţia are o mare problemă cu democrația, dar, mai ales, cu meritocraţia, deoarece induce un mod de organizare mult sub cel consacrat. Nici sistemele comuniste, nici acelea capitaliste nu consideră prostituția un element determinant. Principial vorbind, referindu-ne la respectivele sisteme, unele o tolerează, altele o neagă, dar nu îi conferă rol decisiv, deşi marketingul insistă să o promoveze în toate sistemele.

Din păcate pentru ele evită să arate că sunt perfectibile şi tocmai de aceea profită marketingul și impune prostituția. Nu este clar cum se vor dezvolta în continuare  și exact asta speculează marketingul și devine o forță. Cum arată acum lucrurile încă nu a devenit evident dacă marketingul e constructiv sau distructiv, dar ceva care sfidează legile naturii parcă ar putea fi inclus în a doua categorie.

Decizia de a înlocui marketingul ca element nodal al modului de dezvoltare, atât economic, cât și politic, este o decizie de securitate. E hilar ca un viitor savant să fie analist de date și, în general, nu poate fi evaluată o persoană inteligentă de una cu un intelect inferior. Calitățile ce pot fi utilizate de omul deștept sunt obstrucţionate de șeful obtuz de la marketing. Avertismentul pe care l-a dat Taleb este clar: încercând să înșeli, pe termen lung te vei păcăli chiar pe tine. Din acest motiv, în momentul de față societățile sunt manevrate de actori care le fac să evolueze cu frâna de mână trasă.

Poate că ceea ce se numește în orice țară armată ar trebui să înțeleagă foarte bine aceste lucruri și să-și amintească ceea ce face o instituție militară atunci când sesizează pericole la nivel de apărare. Armata protejează modul în care sunt constituite statele, și în virtutea acestui prerogativ are datoria să identifice și să anihileze elementul care afectează securitate. Iar de această situaţie e nevoie să își dea seama atât statele, cât și organizațiile suprastatele, precum NATO, Rusia, Marea Britanie sau UE.

• Inflația informațională-i tot o taxă

  < Prev
• Economic și financiar ar trebui să aderăm la SUA, nu la UE

  Next >