Datoriile au ajuns azi la un nivel care constituie o piedică în calea dorinței de a cheltui și probabil vor declanșa o criză viitoare”, a scris Mervyn King, fost guvernator al Băncii Angliei, în cartea sa „Sfârșitul alchimiei”, a cărei versiune în limba română a fost lansată miercuri la București.
Iată o remarcă binevenită în contextul actual, pentru că o lungă perioadă, când am discutat de acest lucru, responsabilii cu administrarea economiei se făceau că nu aud, deşi era limpede că mărirea taxelor în plină criză şi tăierea salariilor a determinat majorarea creditelor neperformante la unul dintre cele mai mari niveluri din UE.
Iar o altă chestiune semnalată în context a fost aceea că echilibrele macro au fost menţinute prin pierderea celor micro. Statul s-a împrumutat mai puţin pentru că a plasat problemele sale populaţiei prin intermediul fiscalităţii, care, la rândul său, a încercat să compenseze veniturile lipsă cu credit.
Dar în loc să se conştientizeze cât de nociv e acest fenomen asupra societăţii - aşa cum semnala şi Mervyn King - imediat după ce a trecut pericolul dării în plată şi a conversiei creditelor în franci elveţieni, gestionarea problemei se pare că merge spre îndatorarea altui segment de populaţie decât acela care are deja datorii.
Putem spune că asistăm la o încercare de dezvoltare a societăţii prin cultivarea supraîndatorării şi în acest mod a generaţiilor de sacrificiu.
Sigur că e greu de recunoscut că o asemenea abordare subsecventă gestionării cererii agregate, administrării sărăciei, în locul ofertei, a creării de bogăţie, e falimentară. Însă e singura modalitate pentru ca politicul să se plaseze în prim plan, să continue să dicteze economicului ca în comunism.
Asta cu precizarea că așa cum am scris și în acest articol, regimurile din ultimii 70 de ani au scos generații de sacrificiu pe bandă rulantă. Fie că e vorba de cei care au călit oțelul, de cei ce strigau hei-rup la Bumbești-Livezeni, de cei denumiți decreței sau de aceia din perioada postcomunistă se pare că toți au căzut victime promisiunilor fără acoperire ce au făcut din generațiile de sacrificiu un fenomen peren.
Dar apropo ştiţi care vor fi următoarele victime ale supraîndatorării? Hipsterii care iau credit ca să vadă lumea sau să se ducă la concert. Se va profita de snobismul lor, ce are legătură cu educaţia inconsistentă.
Cu alte cuvinte, cei care au fost crescuţi prost s-au maturizat şi pot fi păcăliţi, fiindcă nu ştiu ce vor. Secvenţa actuală e tarată de greşelile anterioare şi ameninţă să distrugă societatea. Hipsterii vor îmbătrâni, nu se vor căsători, ci doar vor continua să plătească ca să se ducă la concert.
Cele mai vizionate
Ultimele
-
"Da’ dobanda, cat e dobanda? Dincolo era mai ieftin!"
(Stiri) 9 Oct 2014 -
Americanii rezolvă, europenii caută vinovați de serviciu
(Analize) 18 May 2016 -
Antipesedismul de paradă a creat falşi politicieni de dreapta
(Opinii) 19 Dec 2016 -
Banca centrală trebuie să prevină riscul european al dării în plată, cu ajutorul instanţelor internaţionale
(Opinii) 2 May 2016 -
Ce reprezinta si cum se calculeaza PIB-ul?
(Stiri) 6 Sep 2014
Leave your comments
Login to post a comment
Post comment as a guest