Se apropie alegerile si e cel mai prost moment pentru populism antibancar

In cateva zile va avea loc primul tur al alegerilor prezidentiale. Toti candidatii se comporta de parca ar candida la functia de premier si ar urma, daca ar castiga, sa elaboreze si sa implementeze politicile economice ale Romaniei.

Aceasta atitudine nu este atat de bizara cum ar parea la prima vedere. Daca vorbim despre candidatul Victor Ponta, in cazul unei victorii, este de asteptat sa coabiteze cu un guvern bazat pe aceeasi majoritate parlamentara si care, cel putin in principiu, ar urma sa continue politica economica a actualului executiv.

La randul lor, contracandidatii lui Ponta promit, mai deschis sau mai voalat, crearea unei noi majoritati parlamentare si instaurarea unui nou guvern. Pe scurt, toti candidatii la presedintie "vor" guvernul.

In aceste conditii, nu este de mirare ca infloreste populismul economic. Iar una dintre tintele traditionale ale populismului economic, cand se apropie alegerile, este sistemul bancar.

Exemplu tipic de ipocrizie si dubla masura, de altfel. Asta pentru ca in perioade calme din punct de vedere electoral, politicienii sunt cei mai buni prieteni ai bancilor care le finanteaza la costuri scazute deficitele bugetare. Cand vine vorba de castigat voturi, insa, clasa politica imbraca costumului lui Robin Hood.

Guvernul Ponta se lauda ca a vandut eurobonduri la un nou minim istoric (10% din acestea fiind adjudecate de investitori din Romania, in principal banci), fara sa sesizeze ironia faptului ca investitorii s-au grabit sa le cumpere acum, inainte de alegeri, de teama ca, in cazul in care premierul Ponta va ajunge presedinte, noul guvern va avea dificultati in mentinerea unui echilibru economic.

In plus, acordul Romaniei cu FMI si UE expira in martie anul viitor, iar Ponta a declarat in mai multe randuri ca nu este nevoie de innoirea acestuia.

In acest context, la inceputul lunii, guvernul a avizat favorabil o initiativa legislativa, initiata de un deputat PSD, privind insolventa persoanelor fizice, in conditiile in care in ultimii doi ani s-a angajat constant fata de FMI, in scrisorile de intentie, sa faca toate eforturile pentru a evita adoptarea unor astfel de initiative.

"Deoarece mentinerea disciplinei de creditare printre debitori contribuie semnificativ la consolidarea stabilitatii financiare, vom face toate eforturile sa evitam adoptarea initiativelor legislative privind insolventa personala, care creeaza un hazard moral si sunt deschise spre abuzuri la scara larga de catre debitori, ceea ce ar submina disciplina de creditare", se angaja constant Guvernul.

La randul sau, BNR s-a opus constant acestor initiative, aducand ca argumente riscurile pentru stabilitatea sistemului bancar si posibilitatea ca bancile, confruntate cu legiferarea falimentului personal, sa ceara mai multe garantii pentru credite.

Intrebat de presa despre faptul ca FMI nu sustine astfel de initiative, Ponta a raspuns doar atat: "Mai facem si ce nu am convenit cu FMI. O data ma certati ca de ce fac ce zice FMI, dupa aia ma certati ca... Hotarati-va, e cu basca sau fara basca".

Pe circuitul parlamentar se mai afla o initiativa legislativa, de pe vremea cand PSD si PNL formau USL, care urmareste ca bancile si institutiile financiare nebancare (IFN) sa fie obligate la convertirea creditelor din valuta in lei fara costuri suplimentare pentru consumatori.

Mai mult, unele instante de judecata au dat deja sentinte potrivit carora unele credite in valuta trebuie reconvertite in lei la cursul de schimb de la data acordarii respectivelor imprumuturi.

Toate aceste initiative ar putea suna bine in urechile unor alegatori, insa este exact ce nu are nevoie sistemul bancar romanesc, aflat in plin proces de curatare a bilanturilor de credite neperformante.

Si de fapt nu e vorba de banci, ci de economia romaneasca, a carei reintrare in recesiune tehnica tocmai a fost reconfirmata de INS.

Cele mai recente date ale BNR arata ca, in ultimele 12 luni, creditul neguvernamental a inregistrat o reducere de 4,5% (-5,9% in termeni reali), pe fondul diminuarii cu 12% a componentei in valuta exprimata in lei. Exprimat in euro, creditul in valuta s-a redus cu 11%.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, declara recent ca este putin probabila o revenire "spectaculoasa" a creditarii pe termen scurt, atat din perspectiva cererii, cat si a ofertei, subliniind ca "pentru a putea impinge economia pe o traiectorie de crestere economica autosustinuta este necesar ca bancile sa directioneze resursele disponibile pentru creditare catre investitii productive, evitand impovararea debitorilor de calitate cu costuri generate de alocarile eronate din trecut".

Politicienii ar trebui sa tina seama de aceste avertismente daca nu vor ca o eventuala victorie la alegeri sa le explodeze in fata.