Balan intreaba, Vlad Muscalu - economist-sef ING - raspunde

FMI nu agreeaza masura scaderii contributiilor de asigurari sociale cu 5%. Totusi, cum se explica faptul ca desi avem CAS si TVA la cele mai inalte niveluri din UE, incasam veniturile fiscale ce ne plaseaza pe ultimul loc in spatiul comunitar?

Veniturile publice depind atat de nivelul taxelor cat si de capacitatea de colectare. Deoarece in cazul Romaniei  a doua component este slaba, aceasta trebuie sa fie compensata prin cote de taxare relative ridicate. Conform calculelor Consiliul Fiscal, Romania reuseste sa colecteze usor mai putin de 60% din veniturile ce ar trebui obtinute din aplicarea TVA.

Daca colectarea s-ar imbunatati catre 70%, cum este cazul Bulgariei, cota TVA ar putea fi redusa de la 24% la o valoare inferioara pragului de 20% fara a avea un impact negativ asupra bugetului. Un calcul similar pentru contributiile sociale pentru angajat si angajator ar indica o reducere de la nivelul curent de 44% catre 38% in cazul in care eficiente colectarii s-ar imbunatati de la 65% catre 75%, nivelul Bulgariei.

Dupa o perioada de relativa scadere, numerarul in afara sistemului bancar a revenit pe trendul de crestere, plasandu-se, in apropierea maximelor din ultimii ani. Credeti ca prezinta vreun pericol debancarizarea masei banesti?

Numerarul aflat in circulatie pare sa urmeze trendul dinamicii reale a consumului si a inflatiei. O asemenea debancarizare ar putea avea loc intr-un scenariu in care perspectivele economice ar fi cu total diferite de cele pe care le imbratisam in prezent.

Preferam sa credem ca perioada dificila din ultimii ani este in mare masura depasita si o revenire la tendintele de crestere implicate de procesul de convergenta ar sugera, dat fiind volumul relativ redus al platilor electronice si nivelul relativ ridicat al coruptiei, ca importante numerarului se va tempera in viitor.

Credeti ca in prognoza de crestere economica au fost luate in calcul cheltuielile cu Apararea? Va pun acesta intrebare pentru ca potrivit noilor standarde europene, cheltuielile cu inzestrarea cu tehnica de lupta vor fi clasificate drept investitii (formare bruta de capital fix) si vor genera crestere economica. Dupa ce, anterior, acestea erau considerate consum intermediar, ceea ce inseamna ca se scadeau, nu se adunau la PIB.

Nu stiu in ce masura modifcarea a fost luata in calcul de oficialii romani. Aceasta modificare inclusa in trecerea la ESA 2010 a fost estimata de catre Eurostat ca avand un impact de aproximativ 0,1% asupra PIB al UE deci, chiar daca modificarea respectiva nu a fost avuta in vedere, eroarea nu pare materiala. In prezent diferente dintre ceea ce estimteaza Comisia Nationala de Prognoza si prognozele noastre sunt mult mai mari, institutia proiectand un avans de 2,5% pentru anul aceasta in timp ce prognoza noastra este 2,9%.

Trendul crescator pe care a intrat economisirea, atat in lei, cat si in valuta, este de natura sa impulsioneze cresterea economica?

Cred ca aceasta reflecta faptul ca revenirea economica pe care o observam in prezent este inca la inceput. In acelasi timp, un asemenea proces sustinut creeaza premisele unei reveniri. Pentru debitori ar putea deveni tentat sa-si creasca datoriile catre valori pe care le-au mai atins in trecut in timp ce pentru creditori ar putea deveni atractiv sa revina la expunerile si castigurile potentiale din perioade precedente.  

Chiar daca activitatea economica a inregistrat avansuri vizibile in ultima perioada, reducerea datoriilor sectorului privat a continuat. La nivelul anului trecut deficitul contului curent, nivelul suplimentar de finantare accesat de Romania, a fost de aproximativ 1,1% din PIB. In acelasi an sectorul public a accesat finantare suplimentara in valoare de 2,5% din PIB, valoarea deficitului bugetar. Faptul ca nevoia suplimentara a sectorului public a fost superioara nevoii finantarii intregii economii inseamna ca sectorul public a accesat finantarea intr.-o proportie aproximativ egala de la sectorul privat si din exterior, iar 2013 a fost inca un an in care sectorul privat si-a redus datoriile. Perspectivele pentru anul curent sunt relativ similare, noi anticipam un deficit bugetar sub 1,5% si ne asteptam ca tinta de deficit bugetar de 2.2% din PIB sa fie atinsa, deci sectorul privat va continua probabil sa-si reduca datoriile, insa intr.-o masura mai blanda ca in anul precedent (o reducere de 0,8% din PIB vs 1,4% din PIB inregistrata anul trecut).

In acelasi timp acest proces a modificat sensibil bilanturile bancilor, iar aceasta ar trebui sa le determine sa aibe o atitudine comerciala mai dinamica, in special in mediul curent cu rate de dobanda foarte scazute ce face obtinerea de profit mult mai dificila. Raportul dintre credite si depozite (public si privat) ajunsese in punctul maxim la valoarea de 1.45x ceea ce inseamna ca aproape o treime dintre creditele acordate intern erau finantate cu resurse externe, adesea resurse de la banca mama. In prezent acest raport s-a ajustat catre 1.15x iar aceasta sugereaza ca mai este spatiu sensibil de extindere a creditelor cat timp ar putea sa-si sporeasca expunerile catre valori inregistrate inainte de criza (raportul respectiv a inregistrat o medie de peste 1.20x in anul 2008).

In conditiile in care politicile guvernului au vizat „erodarea” cu impozite a economisirilor persoanelor  fizice si juridice, pentru ca imediat dupa ce depozitele populatiei sau ale companiilor au dat semne ca se majoreaza, s-au indexat taxele pe proprietate ale populatiei ori a aparut impozitul pe averea companiilor (taxa pe stalp) - credeti ca banca centrala va mentine conduita actuala a politicii monetare?

Revenirea inca timpurie a activitatii economice si semnele foarte proaspete privind o imbunatatire a activitatii de creditare in moneda nationala ne fac sa credem ca banca centrala va mentine politica monetara din prezent, politica ce favorizeaza desigur debitorii, in pofida unor alte masuri ce pun de asemenea presiune pe economisire. Chiar daca banca centrala vorbeste adesea despre sustinerea economisirii, o face in perioade in care politicile sale sunt deosebit de favorabile debitorilor si, cu un singur instrument, rata de dobanda de política monetara, nu se poate stimula simultan creditarea si economisirea, tendinte natural divergente.

Pana la deciziile puternice ale Bancii Centrale Europene de saptamana trecuta anticipam ca banca centrala a Romaniei nu va majora rata cheie inainte de 2015, insa, in prezent, a devenit discutabil daca o asemenea majorare va avea loc in 2016.


Energy Report

Leave your comments

Post comment as a guest

0
Your comments are subjected to administrator's moderation.
terms and condition.
  • No comments found

The Best United Kingdom Bookmaker lbetting.co.uk Ladbrokes website review