Cardul bancar e de mult carte de identitate cu cip

Băncile se grăbesc să le atragă atenţia clienţilor - cu 30 de zile înainte - că le expiră cărțile de identitate şi să aibă grijă să și le schimbe în termenul legal şi apoi să procedeze la actualizarea datelor personale. Chiar dacă muşteriul bucureştean observă că emitentul nu-l trage de mânecă precum banca și că-i dă acelaşi plastic banal ca în urmă cu zece ani, dar cu “durată de viaţă” mai scurtă, deranjul mai rapid generat de următoarea schimbare de act având legătură cu managementul precar, care se socializează.

Iar toate acestea după ce clienţii somaţi acum de bănci să-şi actualizeze datele personale au fost “ameninţaţi” că august 2021 ar putea fi termenul pentru introducerea cărților de identitate cu cip, ce urmau să conțină o poză facială și amprente. Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării din guvernul Cîțu declara la începutul acelui an că cel mai probabil, cartea de identitate electronică cu cip va fi disponibilă începând cu ultima lună de vară din urmă cu 4 ani, aceasta oferind şi posibilitatea semnăturii electronice.

Cam cum e pașaportul biometric, dar pe care nu poţi să-l prezinţi la bancă în locul cărţii de identitate. Nici permisul de conducere, ce conține mai multe elemente de siguranță decât buletinul!

Chiar dacă în Regatul Unit, de pildă, ceva mai dezvoltat din punct de vedere financiar, poţi să-ţi probezi identitatea la bancă atât cu paşaportul, cât şi cu carnetul de conducere.

Așadar, cum ne dăm seama că suntem primitivii Europei şi că am pătruns fraudulos în Uniunea Europeană? Din prima. După abundența cererilor cu subsemnatul scrise cu pixul pe hârtie.

Adică, noroc că se eliberează graniţele Uniunii, cu ajutorul Acordului Schengen, ca să nu ne mai facem de râs arătând la graniță același act de identitate din plastic banal ca în urmă cu un deceniu. Dar care continuă să fie primul lucru cerut când intri în bancă!

Apropo de asta, dacă băncile le atrag atenția românilor în locul autorității de profil că le expiră cardurile, de ce nu le şi emit, fiindcă, în definitiv, cardurile bancare au tehnologia - cip-ul - ce le permite să se stocheze în condiţii de siguranţă datele ce urmează să fie implementate de stat în viitor. Ba în alte țări am văzut că prezintă clienții la ghișeu, în loc de actul de identitate, un bon de ordine pe care-l obțin după ce introduc într-un aparat cardul bancar și pin-ul. Deci iată cum identitatea poate fi probată cu cardul bancar, iar prin externalizarea acestei activităţi s-ar face economii importante la buget. Mai ales că băncile au pusă la punct identificarea cu Face ID și amprentele digitale.

Ba chiar cardurile sunt înglobate în telefoane şi cei care au făcut-o pot plăti şi contracta majoritatea serviciilor de la nivelul instituţiilor private, doar cu identitatea, de care se ocupă statul, e o problemă. Deşi cardul de identitate, cel de conducere sau de sănătate pot avea o interfaţă virtuală şi în acelaşi timp să se semneze electronic cu smart phone-ul.

Recapitulăm. Băncile își înștiințează clienții că le restrâng accesul la banii lor dacă nu-și actualizează datele personale, în loc să vadă primordial de interesul acționarilor și să-și stimuleze mușterii să facă tranzacţii cu produsele lor pentru a câştiga mai mult. Statul îi constrânge pe bancherii privaţi să fie mai întâi gardieni publici, şi abia apoi să aibă grijă de interesele proprietarilor şi clienţilor şi să le ofere produse bancare mai sofisticate.

Nu cred că e o fericire pentru bănci să le impună clienţilor actualizarea datelor personale, chiar şi atunci când nu se modifică nimic. E drept că unele percep mai coercitiv decât altele cerinţele impuse. Şi totuşi chiar şi aceste din urmă instituţii financiare îşi dau seama că atunci când există mai multe restricţii/reglementări câştigă mai puţin pentru capitaliştii care le-au creat.

Fostul ministru al digitalizării, Ciprian Teleman, a anunțat ca posibilitate de a avea încă din august 2021 un card de identitate similar cu pașaportul biometric, dar acum suntem deja în ianuarie 2025 și ca la toate autostrăzile, pasajele și liniile de tramvai termenele nu se respectă. Dacă am adăuga faptul că primele carduri bancare cu cip au apărut la noi în august 2008 și în 17 ani această tehnologie nu a ajuns și la cărțile de identitate din cel mai mare oraş din România, dar şi din majoritatea localităţilor din ţară, pentru a căror procurare se completează cereri scrijelite olograf, se poate vorbi nu doar de o Românie puțin serioasă, ci și de una medievală, care a stat atât amar de vreme la mâna unor baroni ce i-au blocat dezvoltarea!