Pentru prima oară de când ţinteşte inflaţia, banca centrală a publicat o minută a unei şedinţe de politică monetară, ceea ce constituie un exerciţiu de transparenţă. Din acest punct de vedere, analiştii care au vorbit anterior de problematica în cauză ar trebui să remarce pasul făcut.

Eu am spus, în aprilie 2016,  că e de dorit să fie publicat rezumatul discuţiilor ce fundamentează deciziile Consiliulului de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR), precizând că minuta nu e un transcript, ci o prezentarea a argumentelor enunţate în şedinţă şi a concluziilor la care s-a ajuns în urma dezbaterii.

Şi am adăugat atunci că minutele sunt folosite primordial în Statele Unite pentru a fi studiate de către specialiştii comisiilor parlamentare, chiar dacă ele ajung la presă şi apoi la public.

Iar dacă tot vorbim de America, Fed obişnuieşte să dezvăluie şi modul în care are loc validarea, prin vot, a deciziei. Dar, BNR a spus din capul locului că, la fel ca Banca Centrală Europeană, care a adoptat practica din  2015, va publica minutele fără nominalizarea celor care au luat cuvântul şi fără a comunica rezultatul votului.

Acestea sunt regulile jocului, stabilite de banca centrală a României, şi demersul ei ar fi trebuit salutat. Dar ştiţi ce au făcut ziariştii imediat după publicarea rezumatului? Au scris că Isărescu a picat iarăşi examenul transparenţei şi că minuta e extrem de criptică.

Păi, întrebarea este cum să fie un astfel de document? Chiar şi minutele Fed sunt la fel, fiindcă-s adresate, în principal, specialiştilor din parlament şi abia apoi mass-media. Ce ar vrea jurnaliştii, ca deciziile de politică monetară să le fie explicate în termeni de tabloid şi din trei în trei fraze să fie postată câte o poză ca să fie ţinută atenţia trează? Poate că n-ar strica ca ei să pornească de la concluzia la care a ajuns mai demult un săptămânal de moravuri grele - cititorii noştri sunt mai inteligenţi decât noi - şi să-i ofere publicului informaţia, oricât de criptică li s-ar părea.

Sigur că nu toate publicaţiile se rezumă la a sugera că minutele BNR ar trebui redactate în cheia: Senzaţional! Dă click aici! Un săptămânal economic a scris, de pildă, că antidotul pentru creşterea deficitului de cont curent ar fi majorarea dobânzilor, deoarece deficitul extern e considerat o formă amânată de inflaţie. De aceea, publicaţia a opinat că dobânda de politică monetară ar trebui să avanseze cu un sfert de procent, pentru a acţiona mai mult în sensul încurajării economisirii şi al micşorării unui deficit extern ce s-a triplat, o reacţie de acest fel fiind proactivă, cu rol anticiclic.

Iar în textul minutei se vede că a existat o dezbatere în jurul acestei chestiuni. Unii membri ai CA al BNR și-au exprimat, citez „preocuparea pentru dinamica deficitului de cont curent, notând că acesta a consemnat aproape o dublare în trimestrul II”. Alți membri ai Consiliului au semnalat  însă „temperarea adâncirii deficitului extern în iulie, inclusiv pe fondul creșterii intrărilor de fonduri europene, precum și evoluția încurajatoare a investițiilor străine directe”.

Iată dovada că mai există şi publicaţii de specialitate, serioase şi echilibrate, interesate de argumentele puse în dezbatere, nu de numele membrilor CA care au făcut respectivele afirmaţii, pentru a se proceda mai apoi la atacuri la persoană.  

• Conversia creditelor în franci elveţieni: Unde dai şi unde vrei să crape!

  < Prev
• Legea privind conversia creditelor în franci elveţieni urmăreşte...

  Next >