Digitalizarea României putea începe cu bacalaureatul

Continuăm să fim primitivii Europei, ba chiar ridicăm asta la rang de virtute. Ce mă face s-o spun? Examenul de bacalaureat, unde cei care l-au susținut puteau să vină cu laptopul și la final să trimită electronic documentul. În loc de acest lucru însă, tezele sunt scrijelite pe hârtie și apoi cadrul didactic, cu autoritatea cu care e învestit, are posibilitatea să depuncteze inclusiv forma: scrisul de mână și așezarea în pagină. Dacă testul s-ar susține cu ajutorul calculatorului, așezarea ar fi standard, la fel ca fonturile literelor, ar dispărea problema olografă și s-ar vedea că ceea ce contează e dacă cel examinat are cunoștințele necesare ca să i se acorde diploma.

Și sigur că atunci când fac această afirmație lucrez cu materialul clientului. Pandemia de COVID-19 a trimis examenele universităților în online, dar la Bac continuă să se scrie de mână, ba chiar să se puncteze “calitatea” scrisului, ca o încurajare a primitivismului.

În fine, nu știu alții cum sunt, vorba lui Creangă, dar mie mi se zbârlește părul când observ abundența cererilor cu subsemnatul scrise cu pixul pe hârtie, care după ce sunt verificate dacă-s corect scrijelite olograf li se aplică o ștampilă, pentru conformitate. Dacă nu credeți că am rămas blocați în trecut, faceți un drum până la poștă ca să vedeți cât se scrie cu pixul și cum se aplică pe scrisori o ștampilă rotundă, muiată în tuș, cam ca acum 100 de ani.

Iar cele mai bune dovezi de primitivism sunt cele legate de bani, pentru că, nu-i așa?, ei sunt sângele care irigă economia. La noi, peste 18% din bani circulă sub formă de bancnote și monede, numerar în afara băncilor. Nota bene! Nu e vorba de 1,5% din masă monetară (M3) ca în Noua Zeelandă, 3-4% ca în Marea Britanie, Suedia, Australia ori Canada, 4-5% ca în Danemarca, 7% ca în Elveția, 9-10% ca în zona euro ori 12-14% ca-n Polonia, Cehia și Bulgaria. Și acest lucru fără a mai pune la socoteală zona rurală, care nu apelează la nicio formă a lor, aceea care se găsește în sfera consumului din producție proprie și în care economia se irigă nu cu bani, ci cu ouă contra lapte. Unde preferatele orășenilor, BMW-urile, merg domol în urma căruțelor sătenilor sau așteaptă încolonate la trecerea cu calea ferată.

Bine că vorbim în timpul acesta de obiectivul creșterii intermedierii financiare sau de monede digitale, precum e-krona sau e-yuan. Oare cum rezonează respectivele inițiative cu scrisul de mână, trocul și luminatul la opaiț, pe care marketingul îl combate de ochii lumii, la TV, cu imaginea unor granguri ce montează panouri solare în vârf de munte?