Românul mediu plătește taxe de 639 de lei lunar și mănâncă de 337

Românul mediu a plătit anul trecut sub formă de impozite, contribuții, cotizații și taxe 639 de lei lunar, cu 12% mai mult decât în 2020. El a avut cheltuieli totale de 1.925 de lei, cu 13% mai mari și cheltuieli de consum de 1.083 de lei, în creștere cu 16%. Românii au cheltuit, în medie, pentru alimente și băuturi 337 de lei pe lună, cu 14,6% mai mult ca în intervalul precedent, 462 pentru mărfuri nealimentare, cu 16,7% în plus și 284 de lei lunar pentru servicii, cu 17,8% peste cheltuielile similare din anul anterior.

Salariații au angajat în 2021 cheltuieli totale de 2.479 de lei lunar, din care impozitele au reprezentat 1.066 de lei, iar alimentele, mărfurile nealimentare și serviciile: 374, 540, respectiv 330 de lei pe lună.

Pensionarii au înregistrat un total de cheltuieli de 1.477 de lei, din care cu impozitele de 205 de lei, cu alimentele - 334, cu mărfurile nealimentare - 424 și cu serviciile - 278.

Agricultorii au cheltuit lunar pe persoană 993 de lei, din care cu impozitele - 78 de lei, cu alimentele - 181, cu mărfurile nealimentare - 269 şi cu serviciile - 116 lei. Dar ei au avut, în schimb, o contravaloare mare a consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, ceea ce a reprezentat 284 de lei lunar pe persoană.

Las la interpretarea fiecăruia datele de mai sus, cu precizarea că, în prezent, se recomandă taxe mai mari, impozitare progresivă care să-i penalizeze pe cei care au capacitatea să lucreze mai mult şi investiţii strategice ce includ în cantitate mare costul exproprierilor.

Da, dar dacă las la libera interpretare cifrele nu însemnă că atunci când discutăm de deficit bugetar, care e mare, mult peste limita de prudenţă de 3% din PIB prevăzută în Tratatul de Maastricht, să nu se pună problema eliminării componentei de deficit structural.

Asta cu precizarea că România e o țară pe deficit de peste trei decenii, dar șansa ei a fost oarecum că le-a acumulat încet. Din păcate au existat şi intervale de timp când ele au crescut repede și datoria publică s-a triplat: 5,5% din PIB în 2008, 9,5% în 2009, 6,9% - 2010, 5,4% - 2011, 3,7% - 2012. Iar acum a venit a două perioada periculoasă: 4,6% din PIB - 2019, 9,61% - 2020, 6,72% - 2021. Intenția de a fi indus teamă și neîncredere poate fi dezastruoasă pentru economie. O poate destabiliza total. Noroc că oamenii au din nou voie la biserică, fiindcă acolo rămâne nădejdea!

La modul foarte serios, poate că nu s-a înțeles că se dau doar bani cu împrumut pentru finanțarea deficitelor. Aceştia nu sunt de pomană, oricât ne-am ruga acum când e voie, ci trebuie dați înapoi.

Nu am vrut cu aceste rânduri să fac un exercițiu logic, pentru că logica e apanajul unor persoane educate, ci doar unul pragmatic din care să reiasă că dacă ești luat de prost nu-ţi dă nimeni bani de tot.