Ne declarăm politic proamericani, dar economia trădează apucăturile rusești

România la răscruce, iată un tip de titlu care apărea frecvent în anii ’90 în ziare precum Zig Zag, Baricada sau Tinerama. Publicațiile și dezbaterea au dispărut, dar noi chiar am ajuns la răspântie. Putem merge pe ceea ce au zis americanii, să ne eliberăm de corupția ce ne fragilizează și să ne dezvoltăm economia. Sau să continuăm să perpetuăm sistemul actual cu oligarhi pe post de oameni de afaceri, care, mai departe, spală banii din traficul cu decizii guvernamentale prin intermediul imobilelor.

Cine mai are oligarhie? Ei chiar nu știți? Cei pe care îi putem suspecta că încurajează un sistem exact ca al lor și cam de aia e atât de grea lupta împotriva corupției.

Dacă am fi mers pe prima cale, am fi atras capital, care genereză bunăstare, în loc să fi conservat protecționist cercul vicios. Economia de piață e singura formă onestă de organizare în care omul simplu, fără "intrări" privilegiate, are o șansă de reușită. De aceea e de preferat ca în locul sinecurilor să punem „în centru” piețele și participarea la diviziunea muncii regională și mondială.

Până acum însă “modelul” rusesc a ghidat îndeaproape România, n-a fost nevoie de o prezență “la vedere”, după cum au cerut cei care au preluat puterea în 1989, s-a dovedit suficientă “dominanta” economică. Nu ne-am vândut țara occidentalilor şi exact cu ajutorul cuponiadei şi-au “produs” şi ruşii oligarhii. Iar după ce au fost puși în poziţii-cheie s-a dat voie şi la ceva investiţii străine să intre, dar care au jucat după regulile oligarhilor.

În 1992, s-au dat la o parte regiile şi, în baza legii privind privatizarea întreprinderilor de stat, celor cinci Fonduri ale Proprietăţii Private (FPP) li s-au atribuit 30% din capitalul social al societăţilor comerciale, câte 6% la fiecare. Ulterior FPP-urile au primit denumirea de SIF-uri (Societăţi de Investiţii Financiare) şi au ajuns la cota Bursei de Valori Bucureşti.

Adică, în loc să se coteze direct companiile naţionale s-au listat nişte vehicule, pentru a nu pierde politicul controlul asupra economiei, dar străinii să spună, totuşi, că avem economie de piaţă, că am devenit un stat capitalist.

Ideea a fost rusească, aşa cum era spiritul epocii, fiindcă şi în Federaţie s-a păstrat controlul politic asupra economiei cu ajutorul unor oligarhi şi a unor vehicule financiare.

Ca să tragem linie. Politicienii se declară proamericani, dar ideile de business sunt ruseşti, ghidate nu de o piaţă pusă “la centru”, ci de buget, la care se asociază "elemente" turceşti şi greceşti ce amintesc de perioada fanariotă. Aspirăm să fim ca americanii, dar elitele nu evoluează pe o structură clasic-liberală, care privilegiază libertatea și responsabilitatea individuală, precum și intervenția minimă a statului în economie și societate. Nimic nu mişcă fără ordin “de sus”, averile se fac şi se desfac la comandă. În Polonia e cultivat spiritul antreprenorial, la noi obedienţa. Oricât s-ar încerca să se salveze aparenţele politic, orientarea economică ne dă de gol.