După bombardamentul american din Siria nu a reacţionat cel atacat, aşa cum era firesc, ci Vladimir Putin, care s-a aliat cu Iranul, alături de care au venit şi miliţiile şiite Hezbollah.

Haideţi să vedem însă cât de complicat este contextul sirian, sau, mai bine zis, cum a fost el „moştenit” de Donald Trump de la predecesorul său Barack Obama.

Situaţia din ţara situată în Orientul Mijlociu poate fi judecată pe baza a cinci componente: Regimul Bashar al-Assad, rebelii care-l contestă, ISIS, ruşii şi americanii.

În condiţiile în care două dintre componente ar dispărea, respectiv rebelii şi ISIS, modul în care ar funcţiona regimul lui Bashar al-Assad ar fi mai transparent, la fel ca poziţiile Rusiei şi Statelor Unite.

Nu e foarte clar cine a dorit acest menaj în cinci, în locul unuia „tradiţional” în trei, urmând ca ulterior să se ajungă la o relaţie simplă, între doi parteneri, dar e limpede cine nu l-a vrut dacă sunt scoşi din joc rebelii şi ISIS.

Simplificarea peisajului ar duce la o mai mare claritate a înţelegerii situaţiei şi va opri iniţiativele de manipulare, care în momentul de faţă se succed şi ocupă micile ecrane mai mult decât problema în sine.

Invers, dacă tabloul va rămâne la fel încărcat şi manipularea va continua să fie una demnă de un film ca Wag the Dog, circumstanţele permit să se ajungă la provocări grave.

 Şi ultima idee, cea mai importantă, dacă se retrage sprijinul rebelilor anti- al-Assad şi ISIS, G7 poate redeveni G8, iar lucruri pot intra pe făgaşul negocierilor în locul unei dispute militare.  

• Coaliţia pentru Suprataxarea Familiei

  < Prev
• În lipsa unei strategii de restructurare, românii au așteptări pe...

  Next >