Spuneam recent că piețele sunt subsecvente modului în care legislația permite funcționarea lor. Iar dacă ea încurajează asimetria informațională, ele se vor canaliza în direcția indusă.
Aceasta este problema care scapă din vedere analiștilor care arată către piețele lipsite de adâncime din cauza deficitului de concurență, productivitate sau competitivitate, dar fără a pune degetul pe asimetrie, care e cultivată de asocierea marketing – politic. De fapt, primul o generează, iar cel de-al doilea “răspunde” acțiunilor de lobby.
Iar în condițiile în care asimetria informațională a stat la baza crizei din 2008, a nu renunța la ea înseamnă că fenomenul recesiv se perpetuează.
Brexitul și schimbarea viziunii Americii privind globalizarea sunt poziții luate împotriva asimetriei. Chiar și Rusia încearcă să facă acest lucru în contextul în care are inițiativă, e prima în abordarea unor probleme.
Asta fiindcă asimetria se evită fie atunci când te ocupi primul de o anumită chestiune, fie când o faci mai bine decât alții. Acestea sunt, practic, reperele unui bun management, care mai poate fi văzut în țări precum Elveția, Danemarca sau Suedia.
Ca să conchid, cultivarea asimetriei informaționale are legătură cu interesul potentaților momentului de a încremeni evoluția societății într-o anumită secvență. De aici ajungem cu discuția la adevăr și minciună, cu precizarea că o minimă educație ar trebui să îndrepte lucrurile spre veridic. Dacă se alunecă spre minciună, înseamnă că nivelul redus de educaţie al populației determină o asimetrie informațională pe relaţia cu manipulatorii.
Ca un exemplu, la îndemână, UE a devenit prin întărirea euro o victimă. Însă asta îi pot oferi Statele Unite, Marea Britanie și Rusia dacă ea continuă să cultive asimetria, o monedă supraevaluată, care-i zdruncină econonomia.
Cel care a postulat şi a obţinut premiul Nobel pentru asimetria informaţională, George Akerlof – soţul actualului preşedinte al Fed Janet Yellen – a justificat teoria la nivel microeconomic prin faptul că, în general, într-o tranzacţie comercială, fie vânzătorul, fi cumpărătorul au cunoştinţe despre piaţă sau despre un produs pe care nu le împărtăşesc cu celălalt. Cu alte cuvinte, dovedesc lipsă de transparenţă.
Acelaşi lucru se întâmplă şi în societate. Nivelul educaţional scăzut al populaţiei determină o asimetrie informaţională faţă de propagandişti. Aceştia din urmă ştiu care e adevărul, însă încearcă să-i inducă în eroare pe cei cu cunoştinţe mai reduse pentru a-şi crea un avantaj comparativ.
Aşadar, cei cu un nivel educaţional scăzut sunt o pradă uşoară pentru propagandă. În cazul nostru, al românilor, propaganda e realizată de media, care ar trebui să fie o sursă de educaţie, dar, din păcate, cultivă doar asimetria informaţională. Poate face asta fiindcă societatea e segregată din punct de vedere educaţional. Conţine unele elite şi ceva elemente de nivel mediu, însă, majoritatea covârşitoare e prost educată.
Dacă e să trasăm o curbă a lui Gauss, vom observa că educaţia redusă o face foarte aplatizată. Ceea ce înseamnă că sistemul educaţional trebuie să devină o prioritate de prin rang, ca să se evite manipularea. Cultivarea asimetriei informaţionale duce la acumulări masive de tensiuni, iar apoi detensionarea are loc sub forma unor overhiting-uri, mişcări extreme de violente, lebede negre.
Vorbind simplu, o anumită „pătură“ profită de neştiinţa prostimii şi încearcă să o fraierească. Aşa se face că oamenii cumpărat cu banii luaţi de la bancă locuinţe care mai reprezintă doar 40% din preţul de achiziţie. Manipulatorii şi-au făcut datoria, dar societatea a devenit un butoi de pulbere unde şi lor a început să le fie greu să supravieţuiască. Pentru a fi prevenite astfel de episoade e suficient ca nivelul educaţional să crească şi să se evite dezechilibrele informaţionale. În caz contrar, „momente“ ca programul de privatizare în masă, Caritas, SAFI, FNI, despăgubirea proprietarilor ce au căzut victime regimului comunist prin intermediul FP ori restituirea proprietăţilor preluate abuziv cu ajutorul ANRP e posibil să se repete.
Și totuşi, pentru a nu fi percepută cultivarea asimetriei informaţionale în societate s-a oferit ceva în schimb. Ştiţi ce? Democraţia. Oamenilor li s-a întărit sentimentul - aşa cum zicea Aristotel - că cine e egal dintr-un anumit punct de vedere e egal din toate punctele, ceea ce le-a conferit tuturor aceleaşi drepturi. Fără a se ţine cont că ceea ce sugerează filosoful grec pentru ca această relaţie să fie funcţională e educaţia, care atunci când lipseşte, doar le dă impresia membrilor societăţii că ar avea aceleaşi drepturi şi, de fapt, cad victime asimetriei informaţionale.
Mai tragic e că cele ce au cultivat asimetria şi au încercat să dea societăţii aparenţa de democraţie - în lipsa transparenţei şi educaţiei - au fost instituţiile statului. Iar când discutăm de necesitatea ca statul să fie reformat e tot una cu a spune că societatea trebuie să ajungă la un nivel de transparenţă şi educaţie care să-i permită să aibă avantaje comparative faţă de alte ţări.
Cele mai vizionate
Ultimele
-
"Da’ dobanda, cat e dobanda? Dincolo era mai ieftin!"
(Stiri) 9 Oct 2014 -
Americanii rezolvă, europenii caută vinovați de serviciu
(Analize) 18 May 2016 -
Antipesedismul de paradă a creat falşi politicieni de dreapta
(Opinii) 19 Dec 2016 -
Banca centrală trebuie să prevină riscul european al dării în plată, cu ajutorul instanţelor internaţionale
(Opinii) 2 May 2016 -
Ce reprezinta si cum se calculeaza PIB-ul?
(Stiri) 6 Sep 2014
Leave your comments
Login to post a comment
Post comment as a guest