COVID-ul ține de o bună bucată de timp capul de afiș la emisiunile de știri, ba chiar se poate spune că o parte importantă din celelalalte informații din buletine sunt ghidate de acesta. Întrebarea este, însă, de ce marketingul nu construiește produse bazate pe acest element omniprezent în media, în ciuda faptului că există fel de fel de produse derivate. Cu alte cuvinte, deși generează business, evenimente economice, pe seama programelor guvernamentale, nici bursele, nici casele de paiuri nu pun la dispoziției instrumente pentru a cota coronavirusul.

Sigur, pot să admit că această întrebare apare și în contextul încălzirii globale, cea care a permis structurarea bondurilor verzi. Fructificarea agendei schimbărilor climatice aduce cu ea o mulțime de oportunități. Se emit obligațiuni verzi ce contribuie la dezvoltarea pieţei de capital româneşti şi aliniere la criteriile ESG (Environmental, Social and Governance), în vederea obţinerii unei creşteri economice durabile, a stimulării comportamentului responsabil faţă de mediu şi a micşorării inegalităţile sociale. Dar dacă finanțarea atrasă prin intermediul obligațiunilor verzi constituie unul dintre principalii catalizatori în mobilizarea capitalului privat, de ce nu să se întâmple același lucru și cu SARS-CoV-2, care vine să adauge o externalitate globală de neocolit în cadrul unei economii libere, pe lângă schimbările climatice?

Așadar, din punct de vedere economic oportunitățile financiare generate de suferințele Planetei nu trebuie să le discrimineze pe cele ale indivizilor, în contextul pandemiei cu COVID-19, de aceea e necesar ca și la acest nivel să apară instrumente pentru investitorii activi pe piețe, mai ales într-un context în care s-a încercat ca acestea să nu se confrunte cu lipsa lichidității via quantitative easing, helicopter money, wage led-growth etc.

Sigur câ înaintea bondurilor verzi sau unor potențiale obligațiuni pandemice, poate că ar fi fost necesară emiterea și listarea unor covered bonds, ca să nu existe mismatch de maturitate. Adică, să se acomodează maturitatea activelor cu cea a pasivelor. Ceea ce se corelează cu activitatea de hedging. Da, numai că piața a arătat că nu manifestă apetență pentru astfel de produse, așa cum are pentru încălzirea globală ori cum ar putea avea pentru pandemie.

În prezent, în România, sunt autorizate să funcționeze 34 de bănci, comparativ cu 43 în 2018 și numărul lor va scădea în continuare. În 1928, 45 erau doar băncile cotate la bursă, care realizau cel mai mare volum de tranzacții de pe piața de capital. Dar se poate reveni la circumstanțele din interbelic dacă e fructificată agenda actuală, cu oportunitățile aferente. Spiritul antreprenorial are cuvântul!

• După mercurial ar trebui repus în funcţie şi Comitetul de Stat al...

  < Prev
• Rezerva de aur: Londra este departe de Moscova

  Next >