Cursul de schimb a reintrat pe trendul de depreciere, urcand, vineri, in apropierea nivelului de 4,39 lei/euro - cel mai ridicat din ultimele 7 zile lucratoare.

De altfel, o evolutie in sensul opririi din scadere a cursului a fost previzionata miercuri - 2 iulie - la emisiunea Daily Income, difuzata de Antena 3 (http://www.videonews.ro/video/gadget/daily-income-jurnalistul-ionut-balan-despre-deciziile-luate-de-bnr-8BqsAi3T929.html).

Amintim ca aprecierea leului nu era nici pe gustul guvernatorului BNR, Mugur Isarescu. El a spus in prima parte a lunii mai ca ca nu-si doreste intarirea leului si a explicat ca evolutia economiei nu a fost atat de buna incat sa justifice aprecierea monedei nationale, aceasta fiind mai degraba o miscare determinata de mutari de capitaluri pe pietele emergente.

Mentionam ca marti - 1 iulie - Consiliul de Administratie (CA) al Bancii Nationale a Romaniei a hotarat reducerea rezervelor minime obligatorii (RMO) la valuta cu doua procente, de la 18% la 16%

Decizia a fost anticipata de piata, in conditiile in care cursul de schimb s-a situat la minimele anului la inceputul acestei saptamani. Cu alte cuvinte, bancile se asteptau sa primeasca jumatate de miliard de euro inapoi de la banca centrala, si au pus pe piata valuta pe care o aveau deja, ceea ce a determinat scaderea cursului spre 4,38 lei/euro.

Dar, mai departe, cursul era putin probabil sa se mai micsoreze.

Si pentru asta existau doua posibilitati. Fie societatile bancare sa repatrieze catre bancile-mama o parte din liniile de imprumut puse la dispozitie de acestea, si o data cu inapoierea cantitatii de valuta sa nu mai existe surplus de euro pe piata.

Fie Ministerul Finantelor Publice sa emita titluri de stat si sa imprumute cele 500 de milioane de euro, care ulterior ajung in rezerva valutara.

Avem si un reper in acest sens. Guvernatorul BNR a spus ca, atunci cand va intra in vigoare decizia de a se inapoia bancilor banii aferenti scaderii rezervelor minime obligatorii, nu e obligatoriu ca rezerva valutara sa se micsoreze. In masura in care Finantele lanseaza titluri de stat in valuta, asa cum au facut-o si cu o alta ocazie cand a scazut RMO in moneda straina, banca centrala emite lei si atrage in rezerva valutara devizele imprumutate de Trezoreria Statului.

Rezerva valutara se situeaza in momentul de fata la 31,2 miliarde de euro. Un nivel redus daca luam in calcul ca in octombrie 2013 se plasa la 34,56 miliarde de euro, foarte aproape de “varful” tuturor timpurilor de 34,6 miliarde din martie 2012.

Ceea ce trebuie mentionat insa este faptul ca rezerva valutara - care reprezinta practic o garantie, asa cum FMI e un girant - e importanta mai ales pentru tarile ramase in urma cu reformele. Respectivele state trebuie sa le arate permanent creditorilor ca au un “stoc” ce permite rambursarea datoriilor. Adica, niste bani subutilizati, pusi deoparte. Asa procedeaza cei cu productivitate si competitivitate redusa, au nevoie de un certificat de buna purtare.

Faptul ca Romania se confrunta cu un „deficit” de reforme a fost admis de guvernatorul Isarescu. El a spus marti - la briefingul de presa de dupa sedinta prin care Consiliul de Administratie al BNR a hotarat scaderea RMO la valuta - ca reducerea CAS ar trebui insotita si de alte reforme structurale pentru a fi eficienta si a rezolva problema decalajului dintre numarul de contribuabili si cel de beneficiari ai sistemului de asigurari sociale,"cerc vicios" din care Romania nu iese de 14 ani.

"Cred ca directia este buna (reducerea CAS - n.r.), nu este suficienta, ea trebuie sa fie inconjurata de mai multe masuri care sa ajute la crearea de locuri de munca. Solutia pentru Romania este sa ajungi la cel putin 6 milioane de contribuabili, altfel cercul vicios este aici, nu ai cum sa il rezolvi financiar, nici pe termen scurt, nici mediu, nici lung", a subliniat guvernatorul.

Din aceasta declaratie se intelege, asa cum e scris si intr-un editorial din Jurnalul National intitulat “CAS nu poate sa scada fara reforme structurale” (http://jurnalul.ro/editorial/cas-nu-poate-sa-scada-fara-reforme-strucrurale-670592.html#), ca o micsorare a contributiilor sociale ar trebui realizata pe seama unor masuri de reforma care sa se materializeze in scaderea somajului si, implicit, in majorarea bazei de impunere.

De altfel, FMI si-a dat seama ca nu e fezabil sa se compenseze reducerea CAS cu taxa pe stalp si cresterea accizelor si si-a manifestat reticenta fata de initiativa Guvernului Ponta de a scadea contributiile de asigurari sociale.  

• La ce nivel se vor opri din cadere actiunile Erste?

  < Prev
• IMM: unde gasim service pentru motorul economiei

  Next >