Petrolul – barometrul impartial al vestilor rele si bune

De la inceputul lunii, pretul titeiului Brent a oscilat pe pietele internationale intre 63,5 si 56,61 dolari/baril.

Aceasta evolutie a confirmat calitatea titeiului, si a marfurilor reale in general, de barometru fidel al sentimentului pietei cu privire la starea economiei mondiale. Interesant este ca, luna aceasta, ieftinirea petrolului a fost rezultatul conjunctiei a trei factori, doi negativi si unul pozitiv: criza din Grecia, prabusirea bursei din China si subiectul acordului nuclear dintre Iran si marile puteri.

Astfel, in saptamana 6 - 12 iulie, in doar 3 zile, de luni pana miercuri, Brentul s-a ieftinit cu circa 6%, iar sortiment WTI, de referinta pe piata americana – cu circa 8%.

La acel moment, circa 45% dintre companiile chineze listate la bursa erau suspendate de la tranzactionare pe fondul scaderii puternice a cotatiilor, iar compania de stat China Securities Finance Corp, care finanteaza achizitiile de actiuni, a anuntat ca va furniza lichiditati pentru a reduce panica din piata.

Miercuri, 8 iulie, stirea referitoare la Grecia care a provocat cea mai mare panica a fost declaratia lui Christian Noyer, membru in Consiliul Guvernatorilor Bancii Centrale Europene, care a spus ca bancile din Grecia nu vor mai primi imprumuturi de urgenta prin intermediul facilitatii ELA a BCE daca guvernul elen nu va reusi sa incheie un acord cu creditorii. Intrebat cand va fi nevoita BCE sa opreasca finantarea de urgenta a bancilor elene, Noyer a spus ca din momentul in care nu vor mai exista sanse pentru un acord politic referitor la programul de reforme, sau din momentul in care sistemul bancar din Grecia se va prabusi, ceea ce se va intampla daca Grecia va intra in default generalizat al datoriilor.

Luni,13 iulie, titeiul Brent s-a ieftinit cu 3,2%, investitorii analizand perspectiva cresterii exporturilor de titei ale Iranului pe o piata suprasaturata, in asteptarea unui acord referitor la programul nuclear al Iranului.

"Pretul petrolului reactioneaza mai mult la Iran si China decat la Grecia. Ideea ca acordul cu Iranul este ca si facut este luata deja in calcul. In prezent, o amanare a acordului ar fi pozitiva pentru preturile petrolului", declara Eugen Weinberg, director pentru cercetari in domeniul marfurilor la Commerzbank in Frankfurt, citat de Bloomberg, si preluat de Mediafax.

Duminica, 12 iulie, secretarul american de Stat John Kerry a declarat ca a avut o intalnire foarte buna cu ministrul iranian de Externe Mohammad Javad Zarif si si-a exprimat increderea ca acordul este aproape. Dupa trei termene ratate, negociatorii au spus ca acordul este aproape complet, fiind posibil sa fie incheiat in cursul zilei de luni.

Primele informatii despre succesul negocierilor dintre Iran si marile puteri au venit marti,14 iulie, ieftinind Brentul cu inca 2,5%.

Potrivit Energy Report, acordul nuclear cu Iranul are un impact direct asupra viitorului pret al petrolului. In urma impunerii sanctiunilor occidentale, in 2012, Iranul si-a injumatatit cantitatea de titei exportata, veniturile din petrolului ale statului iranian ajungand la minimul ultimilor 9 ani in 2014. Goldman Sachs Group Inc.si Barclays Plc estimau inaintea semnarii acordului ca va fi nevoie de o perioada cuprinsa intre 6 si 12 luni inainte ca Iranul sa-si poata majora actualul nivel al productiei, de 500 de mii de barili pe zi.

Ministrul iranian al petrolului Bijan Namdar Zanganeh pare mai optimist, afirmand ca, in 7 luni, Iranul at putea produce peste un milion de barili de petrol pe zi.

In fine, am mai scris de volatilitate si de faptul ca se resimte la nivelul activelor importante: dolar si euro, petrol, aur, metale comune etc.

Ceea ce arata o lipsa de incredere in achizitia acestora, pe fondul ancorarii cu greutate a unor anticipatii rationale, intr-un context economic din ce in ce mai politizat.

Problema se rezuma la dificultatea identificarii unor tendinte sustenabile pe termen scurt si mediu la nivelul principalilor indicatori macroeconomici, care sa stea la baza elaborarii unor modele econometrice. Iar in situatia in care nu se pot face calcule, se poate vorbi de o fragilitate a sistemelor implicate.

Pentru ca acestea sa redevina robuste e necesara depolitizarea economiilor, care are legatura cu usurarea poverii fiscale. Altfel, masuri politice proaste, ce au afectat economia, se vor vedea mai departe intr-o volatilitate generalizata, care fragilizeaza fiecare reper economic si poate duce, prin efectul de rezonanta, la un cutremur, si la distrugerea sistemului.

Petrolul ramane, fara indoiala, cel mai bun subiect de discutie, deoarece timp de trei decenii a fost activul cu cea mai redusa volatilitate. El a reprezentat o parghie de baza a stabilitatii preturilor si a bugetului statului, avand in vedere rolul jucat de accize.

Da, numai ca in urma cu 6 ani, pretul titeiul a urcat brusc la 146 de dolari pe baril, dupa ce in 1986 - 2001 s-a plasat intre 25 si 30 de dolari. S-a intors la 40 de dolari in 2009, moment in care investitorii au inceput sa faca stocuri pe petroliere stationate in porturi.

Cu alte cuvinte, piata n-a crezut ca petrolul poate ramane la acel nivel, desi micsorarea drastica a consumului justifica scaderea pretului.

A urmat un nou salt - in 2011 - peste 100 de dolari pe baril, fiindca investitorii au socotit ca nu era normal ca bancile centrale sa recurga la relaxare cantitativa (quantitative easing – QE) si pretul titeiului sa ramana jos.

Ba - avand in vedere utilitatea – firesc este ca petrolul sa-si conserve pretul chiar mai mult decat aurul, care, in definitiv, e o garantie.