Sub aspectul capacităţii achitării la timp a unor cheltuieli curente importante (întreţinerea locuinţei, rate la împrumuturi, plata utilităţilor etc.) se poate constata că mai mult de o treime din gospodării (37,6%) au prezentat restanţe repetate, cauzate în principal de situaţia financiară nesatisfăcătoare, relevă publicaţia „Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România, în anul 2014”, realizată de Institutul Naţional de Statistică.

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe în cursul anului 2014, cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrică şi abonamentul radio (53,6% din gospodăriile cu restanţe), întreţinerea locuinţei (53,3%) şi abonamentul telefonic (32,2%).

Ponderi reduse s-au înregistrat la restanţele pentru rate la împrumuturi1 (9,6%) şi chirie (1,5%), explicabil prin specificul acestor tipuri de plăţi care sancţionează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum şi prin frecvenţa redusă a gospodăriilor care plătesc chirie pentru locuinţă sau au de restituit împrumuturi.

După statutul ocupaţional al capului gospodăriei se observă că gospodăriile de şomeri (categorie de persoane active) se regăsesc în situaţia cea mai dificilă, ponderea celor care nu şi-au putut plăti la timp sumele datorate fiind de 66,3%, proporţie mai mare faţǎ de celelate categorii de gospodǎrii.

Fenomenul restanţelor este de asemenea mai răspândit în cazul gospodăriilor cu copii şi mai ales al celor monoparentale (64,5%) sau în cazul gospodăriilor cu 3 şi mai mulţi copii în întreţinere (53,8%).

Pentru caracterizarea situaţiei economice a gospodăriilor este interesant de observat şi autoaprecierea gospodăriilor privind măsura în care pot face faţă cheltuielilor curente, folosind o scală de valori care pleacă de la nivelul inferior “cu mare dificultate” până la nivelul superior “foarte uşor”.

Astfel, aproape jumătate din gospodării (48,6%) afirmă că suportă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielile curente ale vieţii, iar dacă se iau în considerare şi cele care declară o oarecare dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi se ajunge la 86,2% din totalul gospodăriilor.

Doar pentru aproape una din 7 gospodării cheltuielile curente nu pun probleme deosebite, acestea fiind depăşite destul de uşor, uşor sau chiar foarte uşor.

Printre tipurile de gospodării care fac faţă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielilor curente se numără cele conduse de femei (58,6%) sau de persoane cu vârsta de 65 ani şi peste (54,0%), precum şi gospodăriile monoparentale cu copii în întreţinere (73,6%).

De asemenea, se regăsesc în acestă situaţie 83,1% dintre gospodăriile al căror cap are statutul ocupaţional de şomer, 60,9% dintre cele conduse de un agricultor şi 52,3% din cele conduse de un pensionar.

Estimarea de către gospodării a nivelului minim al veniturilor care le-ar permite acoperirea cheltuielilor curente se află în directă legătură cu gradul în care fac faţă cheltuielilor impuse de viaţa de zi cu zi.

Din acest punct de vedere se observă existenţa unor diferenţieri clare, generate de caracteristicile gospodăriilor.

Astfel, aproape o treime din gospodării consideră că pot efectua cheltuielile curente cu un venit bănesc net lunar minim cuprins între 1.001 lei şi 2.000 lei, dar ceva mai mult de jumatate dintre gospodării au nevoie de cel puţin 2.000 lei pentru acoperirea cheltuielilor lunare.

Peste un sfert din gospodării consideră că venitul necesar acoperii cheltuielilor curente ar trebui să fie chiar mai mare de 3.000 lei lunar.

În general, tendinţa este de creştere a ponderii gospodăriilor care consideră că au nevoie de un venit tot mai mare pentru a face faţă cheltuielilor.

Aprecierea sub aspect bănesc a nevoilor gospodăriilor demonstrează clar diferenţele mari între condiţiile de trai ale gospodăriilor din cele două medii de rezidenţă, în special în zona grupelor extreme de venituri considerate necesare.

Astfel, dacă în mediul rural puţin peste 21% din gospodării se încadrează în primele două intervale de venituri (sume de până la 1,000 lei), în mediul urban aceste grupe sunt considerate corespunzătoare doar pentru 6% din gospodării.

Dintre gospodăriile urbane, 67% declară că ar avea nevoie pentru cheltuielile curente de sume care depăşesc 2.000 lei lunar.

Împrumuturile, ca instrument financiar, sunt folosite de 10% din gospodării, iar ele au fost contractate în principal pentru: plata cheltuielilor pentru îmbunătăţirea, repararea, renovarea locuinţei (47,3%) şi cumpărarea în rate, inclusiv prin leasing, a unor bunuri de tipul autoturismelor, echipamentului tehnic şi electronic etc, (41,2%).

În proporţii mult mai mici, gospodăriile au contractat împrumuturi în alte scopuri, cum ar fi: achitarea unor cheltuieli legate de sănătate (4,5%), pentru educaţie şi îngrijirea copiilor (3,0%) şi pentru investiţii (2,4%).

Împrumuturile sunt mai des utilizate de către gospodăriile din mediul urban (13,3% faţă de 5,7% la gospodăriile din rural) şi de către gospodăriile conduse de bărbaţi (11,2% faţă de 6,9% în cazul gospodăriilor conduse de femei). C

Cumpărarea în rate a unor bunuri a fost cel mai frecvent scop al contractării de împrumuturi pentru gospodăriile conduse de salariaţi, de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole (inclusiv patroni) şi de pensionari (45,2%, 35,1%. şi respectiv 39,7%).

• Românii au adoptat leul în secolul XIX precum europenii euro în secolul...

  < Prev
• Salariatii dau mai multi bani pe taxe decat pe mancare

  Next >