Am discutat, de curând, de un proiect de lege elaborat de guvernul croat care prevede convertirea unui volum de credite denominate în franci elvețieni. Şi că - potrivit actului normativ - costurile convertirii împrumuturilor în franci vor fi suportate de bănci. În pofida avertismentelor băncii centrale croate, care a atras atenția că schimbarea forțată a monedei de rambursare a împrumuturilor riscă să creeze instabilitate financiară și macroeconomică.
Problema este însă că, în cele din urmă, e foarte posibil ca nu băncile să suporte pierderile salvării sociale a debitorilor în franci elvețieni, ci contribuabilii croați. Mai multe bănci de top din Croația, controlate de acționari străini, au amenințat că vor da în judecată guvernul de la Zagreb, acuzând că planul autorităților croate încalcă tratatele bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor străine semnate de Croația cu țările de origine ale instituțiilor financiare reclamante.
Dacă statul croat va pierde se va vedea cum populismul păgubeşte contribuabilii, nu băncile. Dar acest lucru s-ar putea întâmpla şi la noi, dacă legea dării în plată va conţine doar modificări de formă. Adică, dacă nu se va ţine cont de observaţiile preşedintelui României, care a refuzat să promulge actul normativ. Mai ales că Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană au lansat, deja, o serie de avertismente.
Nu putem să ne asumăm riscul ca justiţia europeană să respingă actul normativ, să aprecieze că statul român e bun de plată şi să punem apoi de o nouă Autoritate pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB) ca la Bancorex. Să ajungem, din nou, în situaţia în care “şmecherii” dau în plată imobilele, iar “proştii” de contribuabili plătesc diferenţa.
Din câte se vede, România s-a aflat deja în situaţia în care urmează să fie Croaţia. E limpede că politicienii au memoria scurtă. De ce vor ei periodic să “strice” sistemul bancar, ca să vină apoi contribuabilii să-l cureţe?!
Şi, din păcate, legea dării în plată nu va afecta doar banii contribuabililor, ci va avea efect de bulgăre. Atunci când garanţiile imobiliare vor fi puse în braţe băncilor, va avea loc o micşorare a preţului imobilelor pe piaţă, de la acest nivel încolo, deja foarte redus. După care, băncile vor fi nevoite să ceară garanţii suplimentare clienţilor ce n-au solicitat darea în plată. Măsură care îi va determina să renunţe la imobile şi să ceară închiderea creditului şi pe cei ce nu-şi propuseseră aşa ceva. Fapt ce va antrena o nouă scădere de preţ a imobilelor.
Exact un astfel de episod, de ieftinire a activelor imobiliare, s-a observat pe timpul Bancorex, atunci când a apărut AVAB. Iar apoi, cei ce au dat în plată imobilele şi le-au recuperat de la AVAB la o zecime din preţ. Acelaşi lucru se urmăreşte şi acum? Ca după darea în plată să se reachiziţioneze imobilele de pe piaţă la preţ mic?
Sigur că spunând asta se poate intra în registrul premeditat ce a stat în spatele votării legii, cu menţiunea că în cazul Bancorex s-au ieftinit doar activele preluate de AVAB de la acea bancă, pe când acum se poate prăbuşi întreaga piaţă imobiliară.
Cele mai vizionate
Ultimele
-
"Da’ dobanda, cat e dobanda? Dincolo era mai ieftin!"
(Stiri) 9 Oct 2014 -
Americanii rezolvă, europenii caută vinovați de serviciu
(Analize) 18 May 2016 -
Antipesedismul de paradă a creat falşi politicieni de dreapta
(Opinii) 19 Dec 2016 -
Banca centrală trebuie să prevină riscul european al dării în plată, cu ajutorul instanţelor internaţionale
(Opinii) 2 May 2016 -
Ce reprezinta si cum se calculeaza PIB-ul?
(Stiri) 6 Sep 2014
Leave your comments
Login to post a comment
Post comment as a guest