Analiștii marilor investitori instituționali, tot mai îngijorați de alunecarea Ungariei și Poloniei în autoritarism

Ungaria și Polonia își coordonează tot mai mult acțiunea politică și diplomatică în interiorul UE și în raport cu instituțiile de la Bruxelles, sprijinindu-se reciproc în fața riscului de a fi izolate sau chiar sancționate de Executivul comunitar pentru derapaje autoritare, dar și pentru măsuri de natură să ducă la deficite bugetare excesive, să amenințe independența băncilor centrale și să submineze piața liberă unică și libertatea de circulație a persoanelor și capitalurilor, avertizează analiștii marilor investitori instituționali cu expunere pe Europa Centrală și de Est, în special pe datoria suverană a acestor state.

Potrivit acestora, Ungaria și Polonia dezvoltă tot mai mult o alianță anti-UE pe chestiuni legate de politică fiscală, stat de drept și constituționalitate, cimentată de relația interpersonală bună dintre premierul Ungariei, Viktor Orban, și liderul polonez Jarosław Kaczyński. Această alianță se poate lărgi pe chestiuni punctuale, putând include, de exemplu, Italia, pe chestiuni fiscale, sau Marea Britanie, Suedia și Cehia, pe subiecte mai largi, legate de aria de autoritate a normelor UE.

Se folosește o retorică din ce în ce mai agresivă la adresa UE, dar și a Statelor Unite și a fostului președinte american Bill Cliton, care a criticat ambele state pentru îndepărtarea de democrație și apropierea de autoritarism. Atât Polonia, cât și Ungaria, acuză public că sunt atacate de influențe străine "de stânga" care le subminează suveranitatea.

Până în prezent, imigrația și criza refugiaților au constituit capul de afiș al agendei publice. Ambele state au respins cotele obligatorii de refugiați și sprijină ideea restrângerii liberei circulații dinspre sud în UE. Pe termen lung, această chestiune este relevantă pentru piețe, din cauza reducerii progresive semnificative a populațiilor celor două țări, inclusiv din cauza faptului că mulți dintre cetățenii lor aleg încă să plece în Occident. Ungaria și Polonia ar trebui să profite inteligent de situație și să se raporteze la refugiați ca la o sursă prețioasă de capital uman pentru piața muncii.

Pe frontul fiscal, atât Ungaria, cât și Polonia se pregătesc de relaxări semnificative, prima în 2017, cea de-a doua în 2016. Cel mai probabil, Ungaria se va confrunta din nou cu o procedură de deficit excesiv, inclusiv din cauza creșterii economice slabe, la care se adaugă abandonarea țintelor de echilibru fiscal. Polonia se va confrunta cu același risc în 2017.

În plus, Polonia se află sub tirul Comisiei Europene pentru două măsuri ce subminează statul de drept: modificarea legii de funcționare a Tribunalului Constituțional și a celei de numire a membrilor Consiliilor de Supraveghere ale televiziunii și radioului public, prin întărirea controlului guvernamental asupra celor 3 instituții. S-ar putea pune chiar problema suspendării drepturilor de vot ale Poloniei în interiorul instituțiilor europene.

Alte chestiuni care ridică serioase îndoieli la Bruxelles sunt activitatea politică a ONG-urilor susținute financiar de banca centrală a Ungariei, noile legi poloneze menite să restricționeze implicarea străinilor în economie și să reducă vârsta de pensionare, ca și referendumul din Ungaria cu privire la subiectul refugiaților.