Operatiunea Bonul Fiscal a provocat un adevarat marasm la nivelul comerciantilor care vindeau pe caiet, potrivit informatiilor furnizate de presa cotidiana.

Taranii se intalnesc arareori cu banii intr-o economie agrara dominata de troc, si multi dintre ei isi achita datoriile de la magazinul satesc sau de la carciuma rurala, la sfarsit de luna, in momentul in care primesc ajutorul social.

Iar decizia Fiscului de a-i sanctiona pe cei ce nu elibereaza bon a blocat efectiv tranzactiile pe aceasta piata. Comerciantii nu mai vand nimic in lipsa creditului pe care-l acordau, iar oamenii se vad vaduviti de produsele de care aveau atata nevoie.

Aceasta situatie dramatica a fost relatata insa, reiterez, cu lux de amanunte, de ziare, important este sa identificam solutiile economice capabile sa determine iesirea din impas.

In circumstantele unui grad redus de bancarizare in mediul rural, care-i lipseste pe tarani de posibilitatea sa-si faca o parte din cheltuieli plan de rate, o varianta ar fi ca de pe caiet sa se vanda doar marfurile care nu intra in gestiune, pe care intreprinzatorul le pune la dispozitia clientilor de acasa.

Si, implicit, din unitatea economica urmeaza sa se comercializeze numai bunurile pentru care se taie bon fiscal, astfel incat banii din casa de marcat sa bata cu sumele din documentele justificative eliberate.

Iar in contextul in care niciun client nu realizeaza achizitii cu plata la momentul cumpararii produsului nu-i nicio problema. In acest caz vanzatorul nu emite niciun bon fiscal.

Daca aceasta solutie nu li se pare potrivita clientilor, deoarece ei doresc sa li se elibereze totusi bon fiscal, la fiecare achizitie, ei pot sa-si rezolve problema lipsei de lichiditati cu ajutorul IFN-urilor si caselor de amanet, si asta, repet, numai si numai din cauza faptului ca POS-urile bancare lipsesc in punctele de desfacere a marfurilor, ceea ce inseamna ca lumea rurala functioneaza in absenta cardurilor.

Sigur ca IFN-urile s-au remarcat de-a lungul timpului prin costuri de finantare piperate si atunci o alta modalitate ar fi ca negustorii sa crediteze prin intermediul cardurilor emise chiar de ei.

Solutia este extrem de simpla. Pe un card de carton, unde sunt trecute de catre comerciant produsele vandute si valoarea acestora, acceptantul tranzactiei isi pune semnatura.

De asemenea, pe cardul de la client, care contine exact aceleasi date, semneaza vanzatorul.

Bineinteles ca acesta din urma trebuie sa aiba o procura care sa ateste ca e abilitat de catre compania unde isi desfasoara activitatea sa incheie operatiuni de retail.

Dar iata cum pot fi relansate vanzarile pe caiet ce pareau a fi definitiv compromise.

Asta cu precizarea ca in cazul ultimei solutii de vanzare prezentate nu e nevoie sa se elibereze bon fiscal, pentru ca nici la administratiile fiscale locale nu se emite un astfel de document cand se platesc cu cardul taxele de proprietate, ci doar o dovada ca se stinge un debit.

• Statele Unite se pregatesc de razboi

  < Prev
• Numerarul in circulatie a ajuns la 16% din masa monetara

  Next >