Dar deflatorul, cât e deflatorul: Dincolo era mai ieftin

 

Revizuirea estimărilor de Produs Intern Brut (PIB) pentru trimestrul II 2015, comparativ cu trimestrul II 2014,  nu relevă diferențe semnificative față de varianta din comunicatul de presă din 4 septembrie 2015, sugera pe 7 octombrie Institutul Național de Statistică (INS).

Și, într-adevăr, dacă ne uităm așa, din avion, pe dinamici, cam cum procedează televiziunile de știri, datele provizorii 2 (serie bută) relevă o creștere economică de 3,4%, comparativ cu 3,3% în datele provizorii 1 de la început de septembrie. Deci e precum zice INS, că diferențele-s nesemnificative.

Da, dar dacă ne apucăm să derulăm cadrele cu încetinitorul, cam cum făcea pe vremuri un săptămânal financiar, se observă că avem aceeași creștere economică, dar obținută cu un deflator al PIB mult mai mic; 0,6% la estimarea din 7 octombrie, față de 2,2%  la cea din 4 septembrie.

Ce este acest deflator? Ca să se ajungă de la PIB nominal, la PIB real, se elimină variația prețurilor, dar pentru asta nu se utilizează creșterea prețurilor de consum, țintită de banca centrală, și numită uzual inflație, ci fluctuaţia unei mărimi – deflatorul PIB – ce relevă evoluția prețurilor din întreaga economie.

Iar atunci când din PIB-ul nominal se elimină o influență mai redusă a prețurilor (0,6%, în loc de 2,2%), creșterea economică își păstrează procentajul, chiar dacă PIB-ul e mai mic cu două miliarde de lei decât în varianta provizorie 1.

Chiar așa vă mai amintiți când premierul Victor Ponta l-a demis pe Vergil Voineagu de la șefia INS, pe care l-a acuzat că revizuirea datelor de PIB a determinat modificări neașteptate la nivelul politicii bugetare?

Ei bine, de același lucru se pot plânge și agenții economici, care atunci când au primit informația că prețurilor din economie s-au majorat cu 2,2%, au stat liniștiți și și-au zis că deși dinamica prețurilor de consum s-a plasat la zero în trimestrul II 2015, deflația e departe. Important e ceea ce arată deflatorul PIB, ce include și evoluția prețului activelor, relevantă pentru intrarea în deflație.

Acum, însă, după ultima revizuire, diferența dintre inflația zero, de la nivelul prețurilor de consum, și cea de 0,6% din întreaga economie, e dată numai de mărirea taxelor, care, de altfel, și-au inversat trendul începând cu 1 iunie 2015,  după scăderea TVA la alimente, și se pare că nimic nu mai stă în calea deflației.

De ce este bine ca oamenii să primească informațiile în timp util? Pentru că se pot evita fenomene cu aspect de overshooting. Menționăm că românii au intrat în ultima criză mult mai târziu decât alții, dar cu un nivel mult mai mare al creditelor neperformante.

Acest lucru s-a întâmplat pentru că în loc să se uite la dinamica deflatorului PIB, ce releva o inflație mult mai mare și un PIB nominal pe cale sa explodeze, ei s-au raportat la indicele prețurilor de consum (IPC).

Iar pe când aveau ei ochi numai pentru IPC - ce nu evidențiază mărirea prețului activelor imobiliare sau influența taxelor – au continuat să aibă anticipații pozitive, să cheltuiască mai departe, în loc să se oprească, până au ajuns să fie supraîndatorați.  

Iată cât de nocivă este asimetria informațională, mai ales când vorbim de schimbări de tendință. Și iată cum pot fi dezancorate anticipațiile agenților economici de un deflator ce a devenit brusc de câteva ori mai mic, după cum a fost luat prin surprindere și bugetul statului în trecut, potrivit declarațiilor premierului.

Asta cu precizarea că în trecutul apropiat un astfel de episod nu e singular. În trimestrul IV 2014, creșterea economică a rămas la același nivel în condițiile în care deflatorul PIB a fost revizuit de la 1,3% la 0,3%, ceea ce a modificat radical așteptările publicului.


Leave your comments

Post comment as a guest

0
Your comments are subjected to administrator's moderation.
terms and condition.
  • No comments found

The Best United Kingdom Bookmaker lbetting.co.uk Ladbrokes website review