Darea în plată cultivă cultura neplății – primele dovezi

Despre legea dării în plată, care a fost dată drept exemplu de banca centrală pentru “un cadru legislativ incert și impredictibil”, s-a lansat avertismentul că induce “un risc sistemic major”, că “riscul de neplată, care oricum există ar urma să fie legiferat” și că reprezintă “un risc major asupra prognozei macroeconomice”.

Dar, gradul de emoție a fost ridicat  până la un asemenea nivel, în perioada de dinaintea adoptării și promulgării legii, încât niciun argument rațional n-a putut face față valului de isterie indus.

Iată însă că datele vin să confirme temerile. Potrivit unei știri Agerpres valoarea restanţelor populaţiei la bănci şi instituţii financiare nebancare (IFN) a crescut, în martie faţă de februarie, cu 0,53% la 11,43 miliarde de lei, iar numărul restanţierilor a urcat şi el cu peste 10.600, la 725.955, de la 715.299. Comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, valoarea restanţelor este în scădere uşoară, de la 11,5 miliarde de lei la 11,43 miliarde de lei, dar numărul restanţierilor a crescut cu peste 12.000.

Cifrele seci nu prea lasă loc emoțiilor. Ele vădesc un fond de supraîndatorare pe care majorarea taxelor și a tarifelor la utilități îl amplifică. Și e clar că se mărește riscul sistemic, în contextul în care e încurajată cultura neplății, și acesta poate avea efect de contagiune în spațiul european.

Din cei 10.000 de restanțieri în plus este foarte greu de zis, așa cum au atras atenția oficialii băncii centrale, câți nu pot și câți nu vor să plătească. Datele sunt din martie, legea dării în plată a fost adoptată în aprilie, a mers la promulgare și se va aplica la jumătatea lunii mai. Însă din reacția celor care au “umflat” deja masa restanțierilor reiese că ei, deși nu prea știu cum funcționează legea, vor să scape de credite. N-ar vrea cumva să rateze o astfel de “oportunitate”.

Este incredibil la cât de puțin timp după ce a tras banca centrală semnalul de alarmă că legea dării în plată cultivă cultura neplății sunt evidențiate riscurile. Ce pot face băncile comerciale într-o asemenea situație? Să aibă o atitudine proclient. Să nu inducă mai multă ostilitate decât cea deja stimulată de legislativ.

Recapitulăm principalele repere.  În iunie 2015, legea dării în plată a intrat în dezbatere publică. Adică, după ce în mai 2015 se ajunsese în privința restanțierilor la un nivel minim al intervalului martie 2015 - martie 2016, au apărut politicienii care au încurajat cultura neplății. Apoi, după aprobarea de către Parlament, dar refuzul președintelui de a promulga legea, tendința de a nu plăti s-a accentuat, din nou, în ianuarie 2016, în paralel și cu întețirea presiunii mediatice. În martie 2016, numărul de restanțieri s-a majorat masiv, după ce legea a trecut de Senat. Iar asta în condițiile în care salariile s-au majorat și s-au redus taxele pe consum.

 

trouble

 


Energy Report

Leave your comments

Post comment as a guest

0
Your comments are subjected to administrator's moderation.
terms and condition.
  • No comments found

The Best United Kingdom Bookmaker lbetting.co.uk Ladbrokes website review