Cum evităm canibalismul?

În ultima intervenţie, Banca Centrală Europeană (BCE) atrage atenţia asupra turbulenţelor cu care se confruntă pieţele internaţionale, vorbeşte de problema creditele neperformante, dar şi de rezistenţa manifestată la soluţionarea acestor chestiuni. Din păcate însă, BCE discută doar de efecte, fără a se opri asupra cauzelor. Or, în spatele stabilităţii preţurilor s-a ascuns corupţia, ce a fost întreţinută cu taxe majorate, în special accize la tutun şi carburanţi.

Cu alte cuvinte, se vede cum politicienii care au supraîndatorat statele vor să iasă curaţi din această încercare, în schimb devin neperformante creditele unei populaţii suprafiscalizate. Iar BCE prezintă asta ca pe o incapacitate a menajelor de a-şi restructura cheltuielile, şi nu că societatea ar fi erodată de corupţie. Ca s-o zicem pe şleau, BCE sugerează că europenii nu-şi pot restructura nivelul de trai ca să poată fura politicienii.

Iată o secvenţă, care se observă foarte bine şi în România, ceea ce dovedeşte că suntem un membru de drept al Uniunii Europene. Şi cu acestă ocazie mai merită amintit încă o dată ce lipseşte din discursul BCE : populaţia se supraîndatorează şi e suprataxată ca să se “albească” corupţia politică.

Dar haideţi să detaliem problematica prezentată până la acest punct, făcând precizarea că masa monetară creşte lent când dezvoltarea unei societăţi e sinergică. Există spor natural, masa bănească se majorează pentru a intermedia schimburi mai mari şi preţul activelor e cvasiconstant.

Atunci când te întinzi însă mai mult decât îţi pemite plapuma, când iei cu iresponsabilitate din potenţialul viitorului, cu credit, se produc bule la nivelul activelor, ce sunt corectate ulterior cu hazard moral şi selecţie adversă.

Cam acest lucru se vede în prezent, preţul activelor e în scădere şi apar diferite forme de a le susţine: Prima Casă, Programul Rabla şi relaxarea cantitativă (QE).

Numai că acestea sunt metode pompieristice de a rezolva problema, pentru că aşa cum a observat şi BCE când a vorbit de “helicopter money”, banii din QE nu prea ajung la populaţie, fiindcă nu prea există instrumente. Mai clar zis, e afectat rolul banilor de a mijloci schimbul, şi atunci oamenii îşi achită cu greutate datoriile, ba chiar întră în incapacitate de plată. Cine încearcă să facă să ajungă banii la populaţie prin credit, în locul nivelului de trai nu prea are sorţi de izbândă. Puterea de cumpărare nu e echivalentă cu puterea de cheltuire. Iar a spune că e vina populaţiei că nu se restructureze, când de fapt cea care este rezistentă la reformă e clasa politică, reprezintă lipsă de democraţie în exces.

Un ultim fapt ce trebuie menţionat e acela că noi, ca planetă, suntem un sistem închis. Nu luăm resurse din altă parte şi depindem de felul cum le exploatăm. În momentul de faţă se observă că o facem cantitativ şi că nu e stimulată legislativ iniţiativa de a le extrage calitativ.

Dezvoltarea calitativă înseamnă educaţie şi legislaţie economico-socială, care să stimuleze elitele să iasă din spaţiul închis. Şi aici merită pusă întrebarea: Ştiţi de ce s-au apucat unii să-i  cucerească pe alţii? Ca să le ia resursele.

Concluzia e simplă: Fie procurăm resurse noi, fie - dacă n-o facem şi funcţionăm ca până acum - ajungem la canibalism.


Energy Report

Leave your comments

Post comment as a guest

0
Your comments are subjected to administrator's moderation.
terms and condition.
  • No comments found

The Best United Kingdom Bookmaker lbetting.co.uk Ladbrokes website review