Analistii au ajuns la concluzia, la sfarsitul unei conferinte recente, ca nivelul taxarii nu este important pentru a atrage investitii straine si ca oricum Romania nu are un nivel al impozitarii atat de mare, incat sa aiba nevoie sa-si relaxeze fiscalitatea.
Bine, dar daca nivelul taxelor nu conteaza la ce se uita investitorii? Probabil la faptul ca romanii sunt frumosi, plini de voie si le face placere sa discute cu ei.
Si apoi nu doar ca suntem placuti la infatisare, ci scriem si poezii si ne omenim oaspetii. Avem dupa cum remarca Mircea Eliade o spiritualitate remarcabila.
Serios, nu e niciun neadevar in afirmatia ca datorita calitatilor lor, romanii au reusit sa atraga sume importante din strainatate. Insa nu de investitii e vorba, fiindca investitorii nu sunt sentimentali, ci de banii trimisi de conationalii care lucreaza in afara.
Ani in sir remiterile de la muncitorii din afara au depasit investiile, facand din acesti romani cei mai importanti investitori straini.
Ce concluzie se poate trage dintr-o astfel de situatie? Ca desi suntem perceputi ca o democratie si ca un stat capitalist, economiei i se poate pune eticheta „de subzistenta” din moment ce remiterile depasesc investiile.
Inseamna ca cei mai multi bani care intra in Romania au legatura cu factori emotionali, nu cu atractivitatea mediului de afaceri. Resurse ce merg apoi spre consum, adica nu se subtituie investitiilor decat in masura in care finanteaza deficitul extern.
Si totusi - reiterez - Romanie e considerata ca avand o economie de piata functionala, ce problema exista cu acest statut cand investitiile-s mai mici decat remiterile? Ca suntem recunoscuti ca un stat capitalist doar formal si din acest motiv strainii nu ne dau bani pe mana.
Iar mai departe, deoarece nu avem suficient capital, nu putem produce bunuri cu care sa participam la diviziunea muncii in UE. Va inchipuiti cat de bine ar fi fost daca ar fi intrat investitii precum in Cehia sau Polonia in contextul in care firmele investitie straina directa realizeaza deja 70,9% din totalul exporturilor?!
Pentru ca bunastarea depinde de volumul de capital investit pe unitatea de populatie. Oamenii de afaceri nu-si poate remunera angajatii cu mai mult decat sunt consumatorii dispusi sa plateasca pentru munca adaugata de ei. Cu alte cuvinte, salariile sunt legate de productivitatea marginala a muncii. Nivelul lor e determinat de masura in care munca lucratorilor sporeste valoarea produselor. Si daca ei lucreaza cu unelte mai eficiente, pot realiza mai mult intr-o ora lucrata.
Antreprenorii din tarile in dezvoltare stiu ca utilajele mai bune fac intreprinderile mai profitabile. Dar, ceea ce-i impiedica e lipsa capitalului. Diferenta dintre statele in dezvoltate si cele dezvoltate e asadar o functie de timp. Occidentalii, ce functioneaza in economii mature, au inceput sa economiseasca capital inaintea esticilor si, dupa ce l-au acumulat, l-au investit. Din acest motiv prospera.
Insa mai trebuie adaugat ceva la explicatia de ce suntem considerati doar formal un stat capitalist, ceea ce face ca muncitorii exportati in Vest sa trimita mai multi banii decat reprezinta investitiile importate tot de acolo. Politicienii nu-s capabili sa inteleaga fenomenul economic, ba chiar manifesta dezinteres pentru el.
Sigur ca fiind integrati in UE pe considerente politice, si nu datorita expertizei economice, incapacitatea si delasarea nu surprind. Dar problema e ca au mai fost primiti si altii la fel ca noi in UE si acum sunt altfel tratati. Ei n-au trebuit sa trimita dupa investitorii care lipsesc din tara lor peste o zecime din populatie. Care sa fie secretul lor?
Dupa ce au fost acceptati in UE pe criterii politice au manifestat interes sa invete, nu ca politicienii romani ce nu manifesta vreo preocupare in acest sens.
Si cand oamenii politici nu se ingrijesc sa puna la punct un mediu de business atractiv, vin analistii sa spuna ca oricum nu conteaza.
Noroc ca romanii s-au nascut frumosi si sunt capabili sa scrie versuri.
Acest text s-ar putea incheia aici, dar nu aceasta trebuie sa fie concluzia, ci aceea ca singura forma de administrare ce poate reforma sistemul fiscal si abordarea economica e un guvern de tehnocrati.
Doar un astfel de executiv se poate bucura de incredere, deoarece stie sa-si sustina masurile pe care le ia.
In cazul unui alt fel de guvern, politic, ne-am putea apropia de situatia Greciei, si asta pentru ca cei ce care conduc sunt lipsiti de credibilitate si coerenta - nu-si pot sustine initiativele pertinent.
Un guvern de tehnocrati stie sa explice ceea ce vrea, si dupa ce se orienteaza spre fondurile europene termina anul cu excedent bugetar ca sa nu mai aiba gura de deschis marile puteri europene ce arata spre datoria publica si avertizeaza ca se mareste.
Cele mai vizionate
Ultimele
-
"Da’ dobanda, cat e dobanda? Dincolo era mai ieftin!"
(Stiri) 9 Oct 2014 -
Americanii rezolvă, europenii caută vinovați de serviciu
(Analize) 18 May 2016 -
Antipesedismul de paradă a creat falşi politicieni de dreapta
(Opinii) 19 Dec 2016 -
Banca centrală trebuie să prevină riscul european al dării în plată, cu ajutorul instanţelor internaţionale
(Opinii) 2 May 2016 -
Ce reprezinta si cum se calculeaza PIB-ul?
(Stiri) 6 Sep 2014
Leave your comments
Login to post a comment
Post comment as a guest