Preşedintele rus a declarat într-un interviu acordat Bloomberg că dacă va fi nevoie să cedeze insulele Kurile Japoniei, „dacă cineva dorește să reconsidere rezultatele celui de-al doilea Război Mondial”, atunci va trebui „să discutăm nu numai de Kaliningrad, dar și de Estul Germaniei, de orașul Lvov, de o parte din Polonia și așa mai departe. Ungaria și România sunt și ele pe lista asta”.

Liderul de la Kremlin a precizat că: ”Nu ne vindem teritoriile, cu toate că problema Tratatului de pace cu Japonia este crucială şi ne-ar plăcea să găsim o soluţie cu prietenii noştri japonezi’‘.

Amintim că relaţiile ruso-nipone sunt tensionate de la sfârşitul ultimului mare război, după ocuparea de către Moscova a patru insule din arhipelagul Kurilelor, ceea ce a împiedicat cele două ţări să semneze un tratat de pace.

Totuşi, Putin ia din nou prin surprindere opinia publică punând nişte chestiuni rezolvate prin înţelegeri şi tratate de pace încheiate cu state suverane pe acelaşi plan cu una rămasă nesoluţionată de mai multe decenii.

Şi având acest context, Uniunea Europeană poate să-i răspundă conducătorului Federaţiei Ruse că doreşte că includă Republica Moldova în Uniune. După cum poate proceda şi NATO cu statul de limbă română. Dar asta fără a purta deocamdată discuţii de genul unei uniri cu România, pentru că aşa ceva ar genera un conflict.

Sigur că este posibilă şi asumarea unei situaţii conflictuale ca răspuns la amestecul problemei Kurilelor cu „redesenarea” estul Europei, dacă UE şi NATO ar începe tratativele de primire în cele două organizaţii a Ucrainei, după care, pe baza tratatului, pactul nord-atlantic ar trimite trupe în respectiva ţară.

Deşi situaţia în statul ucrainean a fost prost abordată la începutul disputei cu Rusia, ceea ce a dus la anexarea peninsulei Crimeea, Moscova are o problemă aici, fiindcă nu recunoaşte că ar avea unităţi militare trimise în Ucraina, ci că sunt doar grupări independente de oameni înarmaţi. În schimb, o ţară care devine membră NATO poate fi apărată de aliaţi de o agresiune, în condiţiile în care anexarea nu a fost recunoscută de nimeni.

Dar, mai mult, dacă ne gândim bine de cine este legată cultural Crimeea, tătarii crimeeni nu cu ucraineni sau ruşii sunt rude, ci cu locuitorii Turciei, stat NATO, unde au încercat să se refugieze în număr mare după opresiunea ţaristă şi sovietică. 

• Suspiciuni rezonabile: Cum de s-au îndrăgostit brusc comuniştii de...

  < Prev
• De la SOVROM-uri la Corp.

  Next >