Criza care a inceput pe la sfarsitul lui 2008 si nu s-a sfarsit nici acum a accentuat, in randurile publicului larg, unele prejudecati negative la adresa bancilor.

Astfel incat, de la a critica justificat unele aspecte negative atat din activitatea ca atare a bancilor, cat si din cea a institutiilor de reglementare si supraveghere a lor, s-a ajuns la a se pune exclusiv in carca sistemului bancar toate relele recesiunii, precum si dificultatea de a iesi din ea.

Printre altele, s-a repetat pana la satietate ca bancherii iti dau umbrela cand e soare si ti-o iau inapoi cand ploua (dau imprumuturi cu usurinta cand economia creste si inaspresc conditiile de creditare cand vine criza, agravand-o) si ca bancile pun costurile creditelor neperformante, acordate rau-platnicilor, in sarcina debitorilor disciplinati.

Ca din cauza dobanzilor scazute si a comisioanelor nici nu mai merita sa economisesti prin depozite bancare. Ca sa nu mai vorbim de clauze ascunse sau de-a dreptul abuzive din contractele de creditare.

Nu incape indoiala ca e destula curatenie de facut in ograda bancilor. Problema este ca, din pacate, se uita ca, fara banci, nu ar exista economia moderna.

Poate ar fi cazul sa ne amintim cat de mult inseamna sistemul bancar pentru economie si pentru fiecare dintre noi si sa realizam ca, dincolo de hibele sistemului, pur si simplu nu se poate fara banci si e foarte bine ca e asa.

Marele serviciu pe care bancile il fac economiei este acela ca directioneaza resursele financiare de la cei care vor sa economiseasca si detin lichiditati catre cei care au nevoie de bani, fie pentru consum, fie pentru investitii.

Fiecare dintre noi, in decursul vietii, ajunge sa se afle in ambele posturi mentionate mai sus, de a constitui depozite si de lua credite. In absenta acestui serviciu esential de intermediere prestat de sistemul bancar, toti, fie firme, fie persoane fizice, am fi condamnati la stagnare.

In al doilea rand, bancile ne usureaza imens viata avand grija de banii nostri si facilitandu-ne indeplinirea obligatiilor financiare de zi cu zi.

Salariile, pensiile si alte tipuri de venituri ni le incasam pe card, ceea ce ne scuteste de riscurile, disconfortul si neplacerile necesitatii de a ne deplasa si de a transporta numerar in cantitati mari.

Pentru a efectua orice tip de plati, inclusiv facturi curente la utilitati, precum si taxe si impozite, putem face transferuri bancare, din contul nostru in cele ale destinatarilor.

Daca ne confruntam cu o mica criza temporara de lichiditati si avem nevoie rapid de bani, putem solicita bancilor, destul de repede si in conditii relaxate, un descoperit de cont.

Progresul tehnologic, care e departe de a se fi oprit, face ca toate aceste servicii bancare sa devina din ce in ce mai rapide, mai ergonomice si mai interactive.

Nu e departe ziua cand, cum se intampla deja in tari dezvoltate precum SUA sau Marea Britanie, nici nu va mai trebuie sa ne deplasam la banca pentru a lua un credit.

Totul se va putea face online, inclusiv depunerea de catre client a documentatiei solicitate de banca in vederea evaluarii profilului de risc.

Au aparut deja aplicatii de gestionare a conturilor bancare personale prin intermediul telefoanelor mobile inteligente. Comertul online, cu plata direct prin internet, este deja aproape o banalitate, inclusiv in Romania.

Concluzia ar fi ca nu suntem sclavii bancilor, ci platim bancile pentru ca ele sa ne presteze servicii extrem de importante, care ne usureaza viata.

Disfunctionalitatile din sistemul bancar pot fi corectate, iar bancile vor fi obligate sa se adapteze exigentelor unei clientele din ce in ce mai pretentioase si cu tot mai multa cultura si expertiza financiara.

Insa fara banci nu exista nici intermediere financiara si nici economie. Pentru ca banii, despre care se spune ca reprezinta sangele economiei, trebuie sa circule.

• Economia contemporana: nimic fara banci (III)

  < Prev
• Economia contemporana: nimic fara banci (I)

  Next >