1990: Optimistul Isărescu versus realiștii Klaus și Greenspan

Exact în urmă cu 26 de ani, în perioada 23-25 august, divizia din Kansas a Federal Reserve organiza, în cadrul tradiționalului summit mondial al bancherilor centrali de la Jackson Hole, un simpozion dedicat activității băncilor centrale din statele din Europa de Est proaspăt eliberate de comunism. Pe lângă preşedintele Fed Alan Greenspan, de predecesorul său Paul Volcker și de alte nume mari ale lumii financiare americane și occidentale, au participat reprezentanți ai băncilor centrale și ai guvernelor din România, Ungaria, Cehoslovacia, URSS; Iugoslavia, Bulgaria și Polonia.

Din partea delegației României a elaborat și susținut o prezentare Mugur Isărescu, pe atunci prim atașat însărcinat cu chestiuni politice și monetare la Ambasada României la Washington. Din delegație a mai făcut parte guvernatorul BNR din acel moment, Decebal Urdea, pe care Isărescu urma să-l înlocuiască în scurt timp, pe 4 septembrie 1990.

Toate intervențiile participanților merită citite, din perspectivă istorică, pentru a compara diferitele viziuni de atunci despre perspectivele de reformare a economiilor foste comuniste cu traseele de reformă urmate efectiv de fiecare dintre state și cu evoluția lor ulterioară din perspectiva bunăstării, până în prezent.

Sare însă în ochi un lucru: cei ce se arătau optimiști cu privire la procesul de reformă îmbrățișau un model de restructurare economică mai degrabă graduală, fără salturi majore și cu compensații de natură socială menite să îndulcească pilula amară a nevoii de eficientizare. Dimpotrivă, pesimiștii, cei care considerau că decomunizarea va întâmpina obstacole extrem de dificile, legate în primul rând de mentalități, erau înclinați spre terapiile de șoc.

Gradualist s-a arătat atunci și viitorul guvernator BNR Isărescu. De altfel, a și folosit expresia în alocuțiunea sa, "gradualism rapid", referindu-se la concepția sa asupra procesului de convertibilizare a monedei naționale a României. Isărescu a mai arătat, printre multe altele, că România a fost ultima țară din regiune eliberată de comunism, cu excepția Albaniei, și că a avut parte de cel mai rigid și centralizat sistem economic dintre toate statele lagărului socialist.

Pe de altă parte, viitorul guvernator BNR s-a arătat foarte optimist cu privire la disponibilitatea pentru reformă a românilor. "Am constatat că dispariția Partidului Comunist, în cea mai fierbinte zi din decembrie, a eliminat toate obstacolele ideologice cu care am luptat. Există un consens național în privința democrației și a economiei de piață. Guvernul nou ales este profund dedicat avansului rapid în această direcție", spunea Isărescu.

Nu toți esticii participanți la summit s-au arătat la fel de optimiști. Vaclav Klaus, pe atunci ministrul de Finanțe al Cehoslovaciei, viitor președinte al Cehiei, a arătat, dimpotrivă, că, proiectele ambițioase de reformă ale autorităților de la Praga se confruntau cu multe obstacole, mai ales că guvernul cehoslovac își propusese să realizeze multe într-o perioadă scurtă de timp.

"Sunt multe probleme tehnice serioase pe care trebuie să le rezolvăm, însă cel mai dificil obstacol este reprezentat de prejudecățile ideologice împotriva economiei de piață și a efectelor sale secundare, visele de pseudoreformă constând doar în restructurări minore și de fațadă ale actualului sistem, precum și temerile, raționale sau iraționale, de a nu depăși pragul de toleranță al populației sau, mai bine zis, al anumitor grupuri puternic organizate și cu interese bine definite", avertiza Vaclav Klaus.

Observațiile lui Klaus au fost întărite de guvernatorul Fed, Alan Greenspan, care a arătat că principala problemă cu care se confruntă bancherii centrali din Europa de Est în demersul lor de implementare a economiei de piață și a sistemelor bancare destinate susținerii acesteia este de natură ideologică.

"Cred că este limpede că economiile de piață s-au impus prin succese practice pe care le-au repurtat și că au dovedit fără putință de tăgadă că sunt superioare economiilor planificate. Nu este la fel de limpede în ce măsură sistemele de valori ale societăților din Europa de Est s-au reformat. În Est și, din păcate, și în anumite locuri din Vest, cuvinte precum concurență, profit, specularea oportunităților sau antreprenoriat sunt încă folosite cu conotații peiorative. Cred că un element esențial în evoluția economiilor de piață din Europa de Est va trebui să fie educația", a conchis Greeenspan.