(suna telefonul)
- Da... da eu... eu da... ce faci? Parca l-am chemat pe Mateias. Bine, bine...
(intra Mateias)

https://www.youtube.com/watch?v=TYQMN0aHwgs

- Sa traiti.
- Noroc Mateias! Ce faci? Imi pare bine ca te vad. Ia loc... ia loc... Mateiasule, Mateiasule... Cum iti merge?
- Bine.
- Bine.
- Bine, sa traiti.
- Eh... esti multumit la noi.
- Pai se poate, cum sa nu fiu? La noi in intreprindere toata lumea este multumita.
- Toata lumea...
- Toata lumea...
- Toata lumea, da... Castigi bine?
- Bine, dar e loc si pentru mai bine.
- Este, este! Vad ca te descurci asa... scri si la presa locala.
- Ah, incerc si eu, amator stiti...
- Amator?... Esti, cum le spune astora... satiric.
- Mai mult sau mai putin.
- Da, e na... satira e o arma, nu?
- Pai da, e.
- Este... si dumneata tragi!...
- Nu trag. Cum o sa trag?...
- Cum nu tragi, dar ce faci?
- Scriu...
- Scri... dar tragi... tragi, tragi, ca de-aia e arma!... Spune ma maestre ma, de unde iti alegi dumneata subiectele, de unde te inspiri, din viata nu?
- Pai da... viata e sursa.
- Da... viata e sursa, viata, asa este... Uite sa citim ce ai publicat dumneata ieri, fabula asta care a aparut... Aicea scrie asa: elefantul, vrabiuta plus bursucul si maimuta, muncesc cu aprindere, la o intreprindere. La ce intreprindere?
- Una imaginara... e fabula.
- Fabula, fabula mai maestre ma, dar unde bati cu ea asa?...
- Nu bat nicaieri.
- Nu bati?
- Sigur ca nu bat.
- Pai scrie aicea - vrabiuta e secretara, frumusica si sprintara, iar director elefantul, care face pe... pe...
- Berbantul... n-am gasit alta rima, sa traiti.
- Dar parca nu spuneai ca scri asa din imaginatie, ca viata e sursa...
- Da, e... e...
- E... dar de viata cui te legi dumneata? Cine este elefantul si cine este vrabiuta? Hmm?!
(intra secretara)
- V-am adus mapa, la semnat.
- Multumesc... Vrabiuta, eh?
- Vai, dar cum pot sa-mi permit sa fac...
- Pai de ce nu poti sa-ti permiti daca e fabula, eh? Si daca ea e vrabiuta... atunci eu... eu cine sunt?...
- Va dau cuvantul meu ca...
- Vai, stai, stai, stai... tovarasul Mateias, stai sa mai citim... Elefantul a avut de dat un raport cum a lucrat, cate alune avea in plan, cate a cules pe an, fildes cat a folosit, cat a economisit... insa tot ce a raportat era binisor... binisor... umflat. Umflat nu cu pompa, ci cu... cu...
- Trompa... n-am gasit alta rima.
- N-ai gasit alta rima... da, da, da... in schimb dincolo ai gasit, i-auzi... sa nu cada-n disgratie si sa ia o deco... o deco ce?
- Va dau cuvantul meu ca nici nu m-am...
- Da!... Lasa mai!... Iti gasesc si eu dumitale o rima: foaie verde, drum de fier, mi te paste un trans... trans...
- ...plant!
- Ha, ha! Nu, nu, nu un transplant - un transfer. D'neata ai auzit de Vintul de Sus?
- ...
- E, n-ai auzit dar o sa faci fabule la Vintul de Jos. Hai sa citim mai departe...
- Mai departe de Vintul de Jos?
- Nu, mai departe ce scrie aici... Vrabia dactilografa, a facut o mica gafa. De la poarta a ciripit unui vechi si drag iubit, un bursuc cu parul rar... un bursuc cu parul rar, din serviciul financiar, dar bursucul ameninta ca da totul in sedinta, poate un tigru o sa apara din padurea tutelara, bursucul arunca bomba, si elefantul isi pierde... ce-si pierde elefantul?
- Trompa... n-am gasit alta rima.
- N-ai gasit... ma rog, ma rog, ma rog... sa zicem ca noi nu stim cine este elefantul si ca nici nu ne intereseaza. Nu, nu ne intereseaza... Dar cine e bursucul?
- Unu imaginar, unu care traieste in padure...
- Cum ma maestre ma? Cum ma maestre?... Lucreaza la serviciul financiar si traieste-n padure... Cine te crede asta? Pe cine prostesti dumneata?! Las c-aflam noi! Aflam noi imediat!!
(suna soneria, intra secretara)
- M-ati sunat?
- Da... fi draguta tovarasa vrabiuta... eh, tovarasa secretara si cheama la mine pe tovarasul bursucul.
- Pe cine?
- Las' ca sti dumneata. Bursucul cu parul rar din serviciul financiar.
- Nu cunosc nici un bursuc.
- Unu vechi, vechi drag si iubit, care i-ai ciripit, bursucul care arunca bomba ca sa-mi taie mie...
- Trompa...
- Trompa, da... n-ai gasit alta rima, da, da... n-ai gasit... cine-i bursucul?
- Eu n-am ciripit nimic.
- Cheama-i la mine pe toti de la financiar... vad eu care are parul rar!
(intra trei barbati cu parul rar)
- Sa traiti...
- Sa traiti...
- Sa traiti...
- V-am invitat la o... discutie amicala... este aicea si prietenul meu Mateias.
- Sa traiti...
- Dar spuneti-mi va rog asa... cand discutati asa intre dumneavoastra, dar sincer nu... ce porecle va dati? Uite, de exemplu, mie mi se spune elefantul, este Mateias?
- N-am gasit alta...
- N-ai gasit alta rima, da... Voua cum va zice?
- Stiti... cand glumim, ca mai glumim si noi...
- Dar numai in pauza de masa...
- El imi zice mie...
- Cum?
- Bursucul!
- Pentru ca si el imi spune mie...
- Cum?
- Bursucul!
- Dar cati bursuci sunteti la servicul financiar?!
- Noi trei si o bursuca la caserie...
- Pai bine ma maestre ma... de ce n-ai scris si dumneata o fabula mai clara... cum e boul si vitelul. Stiam cine-i boul, stiam cine-i vitelul... ce ma fac eu cu atatia bursuci pe capul meu?
- N-am gasit alta...
- N-ai gasit alta rima!! Va salut!
- Sa traiti...
- Va salut!!
- Sa traiti...
(suna soneria)
- Da... da... am inteles, e bine... adica numai bine, sigur, sigur... o sa va asteptam cu placere, cu placere. Am aflat cine-i bursucul, in schimb vine tigrul de la padurea tutelara, bursucul care arunca bomba, ca sa-mi taie mie...
- Trompa...
- E buna rima, e rima buna! E foarte...

• Malaele (usor prelucrat): Se anunta sfarsitului lumii? Cine vrea sa...

  < Prev
• Tot piata decide: la dobanzi negative se imprumuta doar cei performanti

  Next >