Dobanzile mici si foarte mici pe piata obligatiunilor suverane si corporative au devenit regula deja de mai multi ani, de la varful din 2009 al recesiunii economice care a succedat crizei financiare declansate in 2007. Se pare ca trecem la o noua etapa. Desi departe de a fi devenit regula, dobanzile negative nu mai sunt doar niste rare exceptii bizare.

Recent, randamentul obligatiunilor corporative cu scadenta in 2016 ale concernului Nestle au coborat sub zero. Practic, investitorii au ajuns sa plateasca companiei privilegiul de a-i imprumuta bani.

Aici trebuie subliniat ceva foarte important: nu oricine ajunge sa se imprumute la dobanzi negative. Nestle este o companie extrem de solida, cu rating Aa2, mai bun decat al multor state de la periferia zonei euro, ceea ce face sa existe o cerere foarte mare pentru obligatiunile sale.

In plus, Nestle este o companie elvetiana, iar randamentul multor obligatiuni de stat ale Elvetiei a coborat de asemenea sub zero. Aici avem de a face cu un soi de "contagiune pozitiva" intre perceptia asupra unui stat si cea a companiilor din statul respectiv.

Pe langa calitatile intrinseci ale Nestle, investitorii premiaza si buna guvernare si politicile prietenoase pentru business ale jurisdictiei in care compania este inregistrata.

De pozitia privilegiata a Elvetiei si a monedei sale nationale vrea sa profite si gigantul Apple, care a anuntat ca vrea sa emita obligatiuni denominate in franci elvetieni.  

Elvetia este departe de a fi singurul stat european ale carui obligatiuni, pe unele maturitati, au scazut sub zero. In aceeasi situatie se afla, in ordine alfabetica, Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Olanda sau Suedia.

Potrivit Bank of America Merrill Lynch, este foarte posibil ca, in perioada urmatoare, si randamentele obligatiunilor corporative ale companiilor din aceste state sa devina negative.

Analistii bancii americane estimeaza ca in aceasta situatie ar putea ajunge bondurile operatorului german de cai ferate Deutsche Bahn sau cele ale furnizorului francez de gaze industriale Air Liquide.

Acest lucru se intampla pentru ca marii investitori institutionali, cum ar fi fondurile de pensii, sunt disperati sa gaseasca plasamente cu riscuri reduse, care in plus sa fie si suficient de lichide pentru a putea fi vandute pentru cash in orice moment. Astfel de plasamente sunt tot mai greu de gasit in conditiile agravarii incertitudinilor geopolitice, dar si pentru ca cererea pentru obligatiuni cu ratinguri de calitate este oricum mare, ca urmare a inaspririi reglementarilor cu privire la calitatea activelor detinute de sectorul bancar, asa ca institutiile de credit cumpara masiv astfel de bonduri, relateaza portalul http://www.marketmoving.info/negative-yields-corporate-bonds-ahead

Un alt motiv pentru care se inmultesc cazurile de obligatiuni cu randamente negative este acela ca bancile centrale au cumparat cantitati mari de bonduri suverane, in cadrul operatiunilor lor de relaxare cantitativa, menite sa duca la relansarea creditarii in economie. Iar dat fiind ca, de luna viitoare, si Banca Centrala Europeana va incepe un astfel de program, penuria de active cu grad scazut de risc nu va putea decat sa se accentueze.

Statistici obiective arata ca, in pofida starii atipice a economiei si a industriei financiare, precum si a masurilor extraordinare luate de bancile centrale, in cele din urma tot piata decide. De pe urma masurilor de relaxare cantitativa au profitat doar cei mai performanti dintre emitentii de obligatiuni, fie ei suverani sau corporativi.

Emitentii cu ratinguri de calitate au fost castigatorii indubitabili ai relaxarii cantitative (QE). Potrivit datelor Bank of America Merrill Lynch, s-au consemnat pana acum 59 de saptamani consecutive in care obligatiunile cu rating investitional s-au bucurat de fluxuri nete pozitive de capital din partea investitorilor.

A mai ramas o singura intrebare: La ce maturitati ar trebui emise bondurile cu dobanzi negative? Cei cu rating maxim AAA le pot lansa pe toate perioadele la care vad midswap-uri negative. Cu precizarea ca cel mai mare termen e la IRS-urile (Interest Rate Swap) pe 9 ani, in condiitiile in care emisiunile peste 5 ani sunt considerate a fi realizate pe termen lung.

Si intr-adevar multinationalele cu rating bun sunt marile castigatoare ale QE, pentru ca ele pot acum sa-si procure lichiditate pe care sa n-o remunereze. Ba chiar o pot atrage si fara sa aiba neaparat nevoie de ea, doar pentrru ca nu costa nimic.

• Politicienii pun sub urmarire penala independenta bancilor centrale

  < Prev
• Interventiile etatiste afecteaza capacitatea bancilor de a-i ajuta...

  Next >