Saptamana trecuta a circulat informatia potrivit careia Grecia ar putea constrange companiile de stat si administratia sa-si deschida conturi in valuta la banca centrala.

Asta ar insemna ca toate disponibilitatile si rulajul activitatilor acestor actori economici sa se deruleze prin intermediul autoritatii monetare.

Si consecintele unei astfel de masuri ar fi o crestere a rezervei valutare a bancii centrale a Greciei si o marire a veniturilor aferente operatiunilor de cont curent. In timp ce bancile comerciale elene se vor confrunta cu o scadere a resurselor si veniturilor.

Ce ar putea sta in spatele unei astfel de initiative? Statul grec are varfuri de plata in perioada imediat urmatoare si printr-o suplimentare a rezervei incearca sa rezolve problema scadentelor de datorie. Dar, in paralel, bancile comerciale grecesti raman descoperite prin plecarea lichiditatii catre banca centrala. Cum vor reusi ele sa depaseasca aceasta situatie?

Dupa toate probabilitatile, Banca Centrala Europeana (BCE) va trebui sa extinda facilitatea de urgenta acordata bancilor elene, permitandu-le sa se finanteze cu titluri pe care pana acum nu le accepta. Iar acestea nu erau primite deoarece constituisera obiectul “haircut”-ului initiat de troica.

Din cate se observa abordarea guvernului de la Atena responsabilizeaza Uniunea Europeana in ceea ce priveste solutia anterioara luata pentru restructurarea datoriei Greciei, respectiv “haircut”-ul. Ceea ce dovedeste ca negocierea dusa de statul elen este, de fapt, politica, nu financiara.

E adevarat ca acest lucru se realizeaza fortand “nota de plata” pusa pe masa unei institutii foarte respectate in UE: BCE. O entitate apolitica, dar care, pe seama scenariului ce se profileaza, se va confrunta cu o politizare a deciziilor sale. Isi doreste Uniunea Europeana asa ceva?

• Impozitul pe castigurile investitorilor in fonduri mutuale ar putea...

  < Prev
• Napoleon în gura presei: De la căpcăunul corsican, la Majestatea Sa,...

  Next >