Inflație zero, taxe mai mari cu 20 de lei lunar

Cheltuielile românilor cu impozitele, taxele, contribuțiile și cotizațiile au crescut la 159 de lei lunar pe persoană în trimestrul II 2015, de la 139 în perioada similară a anului precedent, chiar dacă inflația, cu care autoritățile au obiceiul să indexeze taxele pe proprietate, a fost zero în acest interval de timp.

Comparativ cu trimestrul II al anului trecut, veniturile menajelor s-au mărit cu 780 de lei lunar pe persoană, ceea ce s-a transpus într-o majorare a cheltuielilor totale cu 41 de lei. Însă, din aceşti bani, 20 de lei sunt costurile mai mari cu taxele și doar 18 lei cheltuielile suplimentare cu serviciile, în condițiile în care cetățenii din România au - în Uniunea Europeană - una dintre cele mai reduse ponderi ale serviciilor în coșul de bunuri (25,8% din total, față de 42,3% - media UE).

Iar dacă românii au reușit cât de cât să mai compenseze subconsumul din zona serviciilor, taxele în creştere nu le-au permis să-și majoreze cheltuielile cu alimentele, care s-au plasat tot la 192 lei lunar pe persoană - ca în trimestrul doi 2014.

Ceea ce merită subliniat este că, și în trimestrul doi 2015, familiile de salariați au plătit mai mulți bani pe taxe ca medie lunară pe persoană (291 de lei) decât pe mâncare (puțin peste 200 de lei), în situația în care cheltuielile cu impozitele li s-au mărit, iar cele cu produsele agroalimentare li s-au micșorat.

Iată - dacă mai era necesar – alte date care atestă că există o corelație între sumele mai mari plătite în contul taxelor și creșterea numerarului în afara băncilor, povară fiscală ce a lovit o populație supraîndatorată și a constrâns-o să se refugieze în zona unde nu există taxare: economia subterană.

Este bine totuși că, după ce economia informală a încercat să fie scoasă la suprafață cu ajutorul ANAF Antifraudă și prin limitarea administrativă a plăților cash, același guvern, ce a supraacizat benzina, și-a dat seama că trebuie să umble la cauza problemei și a redus TVA la alimente de la 1 iunie 2015.

Sigur că impactul unei astfel de măsuri nu avea cum să fie instantaneu, de aceea numerarul în circulație a continuat să crească și în iulie sau în august.

Elementul ce urmează să reflecte impactul favorabil al relaxării fiscalității nu este neapărat rata inflației - în sensul în care o cunoaştem uzual, ca dinamică a prețurilor de consum -, ci evoluția prețurilor din întreaga economie - relevată de deflatorul PIB –, și care nu s-a plasat la zero în trimestrul II 2015, ci la 0,6%, fiind deja reevaluată, de la 2,2%.