August 2021 este termenul pentru introducerea cărților de identitate cu cip, ce vor conține o poză facială și două amprente. Cam cum e acum la pașaportul biometric. Iar “potențialii” infractori vor trebui să dea amprente de la 12 ani, potrivit reglementărilor UE, atunci când vor primi cartea cu cip. În situația în care noul card de identitate, de mărimea unuia bancar, îl va îngloba și pe cel de sănătate.

Dar de ce nu și permisul de conducere, asigurarea RCA și rovigneta? Atunci când polițistul te oprește, ia plasticul cu cip și îl scanează. Și e prea greu ca cip-ul să conțină și un portofel electronic cu care să se plătească utilitățile și transportul public, precum cel cu autobuzul sau metroul?  

Cele spuse până acum par a ține de SF, dar în Suedia există așa ceva și plățile cash sunt aproape inexistente. O variantă mai performantă ar fi cu ajutorul telefonului mobil, ca în Japonia. Însă suntem totuși o țară UE, așa vrea Uniunea, și cu ea ne armonizăm.

Da, dar pentru că am adus deja în discuție cardul bancar la a cărui mărime se va reduce buletinul, ei bine, acesta conține deja datele personale, e corelat cu reglementările europene. Se vede treaba că se poate lăsa lejer evidența populației pe seama băncilor, chiar se pot desființa casieriile serviciilor de transport public dacă se plătește direct cu cardul contactless și să se reducă costurile cu informatizarea ANAF, în condițiile în care se lasă pe mâna băncilor plata impozitelor, inclusiv achiziția titlurilor de stat pentru populație care acum se face cu cash.

Băncile își înștiințează clienții că le restrâng accesul la banii lor din conturi dacă nu-și actualizează datele personale, în loc să vadă primordial de interesul acționarilor lor și să-i stimuleze să facă tranzacţii în ele şi să câştige. Statul îi constrânge pe bancherii privaţi să fie mai întâi gardieni fiscali ori poliţişti, şi abia apoi să aibă grijă de interesele proprietarilor şi clienţilor. Dar dacă tot se întâmpla una ca asta de ce nu se apucă băncile să emită cărți de identitate şi să încaseze impozite. Dacă ştiu să ia taxele restante din conturi, prin intermediul popririlor, au capacitatea să le administreze şi pe cele depuse în termenul legal, iar dacă îi informează pe români mai repede decât poliţia că le-au expirat buletinele, pot să le şi emită, fiindcă, în definitiv, sunt nişte carduri care au de mult tehnologia și datele ce urmează să fie implementate de stat abia din 2021. Externalizarea unor activităţi ar face economii importante la buget. Mai ales că băncile au deja pusă la punct identificarea cu Face ID și amprentele digitale pentru a intra în aplicația de online banking. 

Vorbim de identificarea cu Face ID de pe un iPhone sau iPad Pro în circumstanțele în care, în prezent, cartea de identitate e un plastic banal. Cum ne dăm seama că suntem primitivii Europei? Din prima. După abundența cererilor cu subsemnatul scrise cu pixul pe hârtie, care după ce sunt verificate dacă-s corect scrijelite olograf li se aplică o ștampilă, pentru conformitate.

Iar cel mai bine se observă că suntem o țară din lumea a treia ce a pătruns fraudulos în Uniunea Europeană atunci când e necesară obținerea unui act personal sau a unuia pentru mașina pe care o conduci. În acel moment dai piept cu o autoritate centrală, locală ori cu Poșta, tot a statului.

Sigur că uneori în fața funcționarului mai apare câte un calculator, însă birocratul doar se uită un pic în el și continuă să consemneze, de mână, datele pe care le culege din buletinul de identitate pe care i-l prezinți.

• Whiskey-ul e un fel de mămăligă

  < Prev
• Mașini puține pe drumuri inexistente

  Next >