Închipuiţi-vă bucătăria italiană fără sosul de roşii, bucătăria ungurească fără boiaua de ardei, bucătăriile nordice fără cartofi sau bucătăria noastră, românească, fără mămăligă şi iahnie de fasole!

Dar – potrivit descoperă.ro – roşiile, ardeii, cartofii (în moldoveneşte, barabule), fasolea, porumbul, ca şi dovleacul (în moldoveneşte, bostănel) au trecut Oceanul de la Vest spre Est, din America spre Europa (…)

Porumbul (în moldoveneşte, păpuşoi), baza mămăligii noastre neaoşe, este una dintre aceste plante mult mai noi decât par.

El a început să fie cultivat în Ţările Române în secolul al XVII-lea, înlocuind meiul – „materia primă” a mămăligii de până atunci – şi devenind atât de „al nostru”, încât mulţi se miră aflând că nu-l cunoaştem decât de vreo 300 de ani.

Iată dovada peremptorie că tot ţăranul român (şi nu “de român”) e PROAMERICAN.

După cum şi ţăranul american poate fi considerat într-o mare măsură românizat, fiindcă – conform aceluiaşi portal – varza, grâul şi secara, ceapa, nucile, pepenele (în moldoveneşte, harbuz) şi strugurii au trecut Atlanticul, din Europa, spre Americi.

De fapt, se poate spune că ţăranul american are chiar suport geto-dacic, deoarece varză (în moldoveneşte, curechi), barză, viezure, mânz, cică din limba lui Decebalvs per Scorilo ar proveni, alături de moş, baci, murg sau raţă.

O ultimă remarcă, whiskey-ul american – bourbon – e din porumb, la fel ca mămăliga românească.

• Dacă vârsta de pensionare ajunge la 70 de ani, cât creşte şomajul în...

  < Prev
• Cardul bancar e deja carte de identitate biometrică

  Next >