Cei care se agită de câteva săptămâni privind spre un curs de schimb euro/leu ce a avut o volatilitate nesemnificativă, în comparaţie cu cotaţia euro/dolar, ar trebui să uite de această problemă, fiindcă rata de schimb are şanse - în următoarea lună şi jumătate  - să atingă din nou nivelul de 4,45 lei/euro, după ce agenţii economici vor vinde valută ca să-şi plătească impozitele.

Lucrurile ce ar trebui să suscite cu adevărat interes se văd pe piaţa bancară, la nivelul conversiei creditelor din valută în lei, proces aflat în plină desfăşurare. Din acest motiv este important să vedem cum se “jonglează” cu dobânda de politică monetară.

În măsura în care reechilibrarea creditului neguvernamental dinspre valută spre moneda naţională va pune presiune presiune pe dobânzi, există încă suficientă lichiditate la nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO) în lei, ce pot fi utilizate ca instrument de reglaj înaintea dobânzii de politică monetară.

Dar şi RMO în valută pot să exercite această funcţie, dacă anumite bănci, cu capital străin, sunt constrânse să returneze linii de credit, ceea ce conferă stabilitate la nivelul sistemului bancar.

Sigur că atunci când RMO în valută se reduc pentru ca rezerva valutară să nu scadă trebuie operate achiziţii de euro. Iată motivul pentru care cursul nu poate să meargă nici prea jos, la 4,4 lei/ euro şi sub, important e că nu creşte.

Acestea fiind spuse există totuşi un scenariu “à la Ucraina” în care nivelul de 4, 4 lei/euro poate fi “atacat” de capitalurile “de fugă” – refugiate de pe bursa chineză -, care nu neapărat ar fi interesate să intre în economia reală sau pe bursă, ci, eventual, doar în titluri ce finanţează deficitul bugetar al statului.  

• Corporatismul - tatăl adoptiv al lui Luke Skywalker

  < Prev
• Banii care au părăsit bursa chineză se pregătesc să inunde Europa....

  Next >