BCE aşteaptă restructurarea zonei euro

 Mario Draghi - preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) - a ţinut un discurs foarte bun după ultima reunine a responsabililor cu politica monetată a zonei euro, arătând că se pricepe foarte bine la ceea ce face. Dar de ce cursul de schimb a fluctuat de la 1,10 la 1,0,823 dolari/euro înainte de întâlnirea cu presa, şi apoi s-a deplasat peste 1,12?

Explicaţia nu poate fi expediată în câteva cuvinte. Mai întâi trebuie să ne uităm la sistemul de bănci centrale al Statelor Unite pentru a observa modul în care funcţionează când cumpără bonduri la o anumită maturitate. Fed le achiziţionează, şi apoi le ţine, şi se observă cum se ridică curba randamentelor.

Pe când BCE face repo, le dă înapoi celor de la care le-a luat.

De aici se observă că relaxarea cantitativă (quantitative easing – QE) din America e total diferită de cea din Europa. Pe bătrânul continent, QE nu e asumată.

Mai departe trebuie să ne uităm care a fost suportul pe care s-a construit QE. În Statele Unite pe aur. În zona euro pe rezervele mininime obligatorii.

Cu alte cuvinte, Fed a luat metal galben în leasing, l-a introdus în rezervă şi în contrapartidă a emis dolari, pe care i-a utilizat pentru cumpărarea de obligaţiuni. Adică, şi-a inflatat bilanţul.

BCE a utilizat o resursă deja existentă, dar inactivă, pe care a introdus-o în piaţa creditului la dobânzi din ce în ce mai mici şi la termene din ce în ce mai lungi.

Banca Centrală Europeană  a oferit lichiditate în speranţa că va ajunge în economia reală, dar acest lucru nu s-a produs. Cum nu s-a întâmplat nici la americani, singurul lucru pe care au reușit să-l facă a fost să-şi finaţeze mai uşor datoria suverană.

Din câte se vede, marea diferenţă între abordări e că QE de la americani a ţinut preţul aurului sus, cea europeană n-are treabă cu metalul galben, dar nici eficienţa politicii monetare din SUA.

Iar în situaţia în care relaxarea cantitativă realizată de BCE e lipsită de eficacitate şi declaraţiile anterioare ale lui Draghi sunau la modul că va face QE până când va avea efecte, piaţa se aştepta să vadă dobânzi negative, care să compenseze lipsa de reacţie a politicilor structurale şi fiscale, responsabile pentru lentoarea secvenţei economice din zona euro.

Da, numai că în contextul în care oficialul BCE a anunţat o măsură de penalizare a băncilor supralichide şi o alta de reducere a dobânzii cheie, dar infimă, fără a intra cu ea în registrul negativ, a adus sistemul financiar în situaţia de a realiza că aici se opreşte reducerea dobânzilor, indiferent de diversificarea designului QE.

Altfel spus, sistemul a sesizat corect că problematica dezinflaţiei şi a micşorării PIB-urilor nu are legătură cu instrumentarul BCE.

La acest punct apare însă o altă întrebare. De ce pieţele au reacţionat în direcţia achiziţionării monedei celor ce nu au premise solide de creştere economică?

Fiindcă elementul de încredere are legătură cu faptul că, în momentul de faţă, BCE e unicul organism transfrontalier ce cumpără active, nu se ştie exact în ce structură, dar o face. Respectivele active sunt deja supraevaluate şi autoritatea monetară europeană e, practic, singura care le asigură debuşeu. 

 


Leave your comments

Post comment as a guest

0
Your comments are subjected to administrator's moderation.
terms and condition.
  • No comments found

The Best United Kingdom Bookmaker lbetting.co.uk Ladbrokes website review