Previziunile lui James Stewart le bat pe cele ale lui George Soros: Dolarul rămâne moneda dominantă a lumii!

Vicepreședintele James Daniel Stewart Jr., responsabil pentru trezorerie și piața de capital, a plecat de la Raiffeisen Bank România după aproape 21 de ani. L-am intervievat în februarie 2008, imediat după ce George Soros spusese la forumul economic de la Davos că “trăim sfârșitul epocii dolarului”. L-am întrebat dacă apreciază ca realistă previziunea miliardarului american? Mi-a spus că “este clar că economiile emergente în expansiune, cum ar fi cele ale Chinei și Indiei, reprezintă un complement interesant al economiei globale”, dar deși aceste țări vor constitui “motoare importante ale creșterii economice globale”, totuși, “nu vor fi în măsură să detroneze dolarul din postura de monedă dominantă pe plan mondial”. Istoria arată că “monedele dominante au provenit întotdeauna din țări cu o politică externă extrem de influentă. Chiar dacă zona euro și China sunt în expansiune economică, ele se luptă încă pentru a-și câștiga un rol de frunte pe scena politică globală.” Faptul că Statele Unite acționează, în unele cazuri, ca “jandarm mondial” va pune "presiune asupra dolarului”. Cu toate acestea,”hegemonia dolarului va continua, din simplul motiv că SUA dispun, încă, de cele mai «adânci» și lichide piețe de capital ale lumii, fapt datorat forței legii americane, care îi protejează pe investitori.”

Stewart a ținut să precizeze că “în Statele Unite există sume mari de bani ale fondurilor de pensii și ale altor investitori instituționali, bani care trebuie investiți lunar.” Managerii de fonduri “nu sunt plătiți ca să îi plaseze pur și simplu în titluri de stat”. Ei “se vor orienta spre piețele de capital” și “există întotdeauna anumite titluri sau sectoare întregi al căror preț urcă.”

Rugat să evidențieze principalele riscurile ce pot afecta stabilitatea financiară a sistemului bancar românesc, James Stewart a răspuns: “Există mai multe riscuri, care se influențează reciproc. De exemplu, lipsa de prudență fiscală a guvernului. Creșterea salariilor din sectorul administrației publice a fost, în medie, de 30% anul trecut, iar pensiile din sistemul public s-au mărit cu 60%. Cum are de gând guvernul să finanțeze această majorare a cheltuielilor? Guvernul intenționează să intre pe piețele internaționale de capital pentru a-și finanța deficitul fiscal”.

Perioada la care se referea Stewart, reamintesc, e aceea când pensiile creșteau “din PIB”, dar a urmat una recentă, similară, cu Wage-led Growth în centrul discuțiilor, care pare să arate că riscurile asupra cărora a atras atenția fostul vicepreşedinte sunt aceleași, ca și cum am fi conduși la fel.