Aș vrea să vă fac o mărturisire, care dacă se poate să rămână între noi. Nu am fost niciodată bun la matematică, nici măcar la aritmetică. De aceea mă aflu în imposibilitatea de a face modelare econometrică.

Încerc totuși să-mi amintesc regula de trei simplă. Dacă la un preț al țițeiului Brent - de referință pentru piața europeană - de 125 de dolari barilul, motorina se vindea cu 9,5 lei litrul, acum, la 83,63, cât costă? Din păcate, nu-mi mai amintesc nimic din matematică și atunci îmi e imposibil să spun rezultatul.

Ceea ce îmi aduc aminte însă este o observație a portalului Times New Roman, care a scris că dacă petrolul ar fi gratis, benzina în România s-ar ieftini cu aproape un leu!  Publicaţia sugera că oricât ar scădea prețul țițeiului, efectul asupra prețului motorinei e nesemnificativ din cauza intervenționismului asupra cererii.

Există și un intervenționism asupra ofertei? Da, pentru asta a fost înființată OPEC. Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol este un cartel alcătuit din Algeria, Angola, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Gabon, Guineea Ecuatorială, Iran, Irak, Kuweit, Libia, Nigeria, Congo şi  Venezuela cu sediul la Viena.

Se întâmplă totuși ca asupra ofertei să nu intervină OPEC, ci embargoul, cel petrolier din decembrie și acela la carburanți din februarie. Și atunci rezultatul e cam același ca în situația în care intervine oligopolul internațional.

Dacă e să ne uităm în dicționarul explicativ pentru a găsi o definiție asupra prețului de piaţă, se arată că acesta e un determinant a fluctuației cererii și a ofertei. În actualul context, la explicație ar trebui modificat „de piaţă”, cu „intervenţionist”, pentru că prețul nu se obține ca urmare a întâlnirii cererii și ofertei, ci a intervenționismului la care sunt supuse pe rând acestea. 

Iar zicala pune un papagal să vorbească despre cerere și ofertă și l-ai făcut economist, ar fi bine să fie și ea adaptată, fiindcă el ar trebui să vorbească de intervenționism asupra cererii și ofertei, ca să poată fi considerat specialist în științe economice.

În  încheiere aș vrea să reamintesc faptul că timp de trei decenii țițeiul a fost activul cu cea mai redusă volatilitate. Ceea ce a făcut să joace rolul unei pârghii a stabilității prețurilor și a bugetului statului, având în vedere rolul jucat de accize.

Numai că, în prezent, volatilitatea prețului mărfurilor, în general, și al celui al petrolului, în particular, a ajuns să fie mai mare decât pe piața valutară sau de capital.

Și abia acum pot fi confundate piețele cu niște cazinouri, cum au tot încercat cineaștii să ne inoculeze ideea în filmele cu Wall Street în titlu. Din cauza intervenționismului. Când intervine QE, procesul de sărăcire este accentuat. Corecția datoriilor suverane - fără a se schimba paradigma în care funcționează societatea - induce spasme puternice, care se văd în mecanismul cerere - ofertă.

• Românii sunt săraci fiindcă aşa-s conduşi

  < Prev
• Când cultivarea corpului sănătos nu luminează mintea, dar nici corpul

  Next >