După ce o primă variantă a fost aspru criticată de către banca centrală și de Autoritatea de Supraveghere Financiară, o versiune finală a legii poloneze a reconversiei creditelor ipotecare în franci elvețieni urmează să fie publicată în iunie, ceea ce readuce în centrul atenției credibilitatea statului polonez și stabilitatea sectorului bancar al țării.

Administrația președintelui Andrzej Duda trebuie să anunțe propunerea finală privind restructurarea a peste jumătate de milion de credite în franci elvețieni la începutul lunii iunie. Se așteaptă ca noul proiect de lege să fie semnificativ mai puțin prejudiciant pentru sectorul bancar decât cel avansat la începutul anului. Cauzele sunt atât criticile la adresa primei variante de act normativ, cât și declarațiile ulterioare ale Guvernului potrivit cărora orice formă de sprijin acordată debitorilor în franci elvețieni va fi pusă în balanță cu dezideratul stabilității sectorului bancar. Acest lucru aduce un oarecare confort, însă, pe de altă parte, creează premise serioase pentru apariția unor surprinze neplăcute.

În joc sunt credite ipotecare acordate în franci elvețieni de băncile poloneze clienților locali din anul 2000 încoace. Aceste credite, în valoare de circa 37 miliarde dolari, ceea ce reprezintă echivalentul a 8% din PIB-ul Poloniei, au fost contractate anticipându-se un trend de apreciere a zlotului polonez față de CHF și că dobânzile la franci elvețieni se vor menține la niveluri joase.

În schimb, francul s-a apreciat considerabil și, în consecință, în cazul multora din aceste credite, soldul la zi depășește valoarea de la data acordării împrumuturilor, iar în cazul a circa 45% dintre credite, suma datorată este mai mare decât valoarea de piață a proprietăților ipotecate. Deși disciplina de plată a ratelor se menține bună, deprecierea zlotului a cauzat acuzații de abuz la adresa băncilor și cereri de despăgubire, cauza clienților fiind îmbrățișată de către președintele Duda în campania electorală de anul trecut.

Autoritatea de Supraveghere Financiară a estimat că varianta inițială de restructurare propusă de președinte ar provoca băncilor pierderi de până la 66,9 miliarde zloți, cam 3,7% din PIB. Autoritatea a mai estimat că, dacă va fi implementată, propunerea legislativă va face ca 6 bănci să necesite injecții de capital de 18,6 miliarde zloți, adică 1% din PIB, pentru ca acestea să respecte cerințele de capital impuse de reglementările în vigoare. Aceste 6 bănci dețin circa 23% din depozitele sectorului privat, inclusiv 144 miliarde zloți (8% din PIB) din depozitele garantate.

Dacă noul proiect de lege va tempera propunerile inițiale, acest lucru va fi de natură să calmeze piețele și ar întări argumentele pentru reducerea dobânzii-cheie de către banca centrală. Însă dacă propunerea legislativă a administrației prezidențiale va fi asemănătoare cu draftul din ianuarie, acest lucru ar putea submina credibilitatea Poloniei și încrederea investitorilor și a mediului de afaceri. Mai mult, ar putea duce la majorarea deficitului bugetar și la frânarea creditării, cu efecte negative asupra creșterii economice. 

• Preţul aurului scade în paralel cu QE

  < Prev
• Hill, CE: Problematica creditelor in franci elveţieni nu trebuie să...

  Next >