Băncile au început să dea Croația în judecată în tribunale internaționale pentru convertirea creditelor în franci elvețieni

Băncile au început să dea statul croat în judecată în tribunale de arbitraj internațional pentru planurile guvernului de la Zagreb de a converti în euro credite contractate de populație în franci elvețieni, pentru ușurarea poverii financiare a acestora în an electoral, costurile urmând să fie suportate de sistemul bancar.

Prima instituție de credit care a trecut la fapte este UniCredit. Astfel, potrivit site-ului Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, Unicredit Bank Austria AG și subsidiara sa din Croația Zagrebačka Banka au înregistrat la ICSID, pe 16 septembrie, o cerere de arbitraj în disputa cu statul croat pe tema conversiei creditelor în valută. Reclamanții sunt reprezentați de casa londoneză de avocatură Allen & Overy.

Cu o zi înainte, un purtător de cuvânt al unui grup de 5 bănci străine cu operațiuni în Croația, respectiv UniCredit, Raiffeisen, Erste, Sberbank și HypoGroup Alpe Adria, declara, pentru Bloomberg, că acestea se pregătesc să dea în judecată statul croat la ICSID. Potrivit sursei citate, la acel moment, cele 5 bănci erau în etapa trimiterii de prenotificări de litigiu către autoritățile de la Zagreb, cerându-le totodată să găsească o soluție "corectă și echitabilă" în privința chestiuni aflate în dispută.

"Guvernul nu a dat deocamdată nici un semn că ar fi dispus să negocieze cu băncile. În consecință, acestea se pregătesc pentru a acționa în justiție", a spus purtătorul de cuvânt.

Guvernul croat condus de premierul Zoran Milanovic, confruntat cu perspectiva alegerilor generale de anul acesta, a prezentat pe 10 septembrie un proiect de conversie în euro a unor credite acordate populației în franci elvețieni în sumă totală de 3,4 miliarde CHF, pentru a reduce povara financiară asupra gospodăriilor îndatorate. Costurile conversiei ar urma să fie suportate de sistemul bancar și sunt estimate de executivul croat la circa 900 milioane dolari. Banca centrală a Croației a emis o estimare mai pesimistă a costurilor, de 1,2 miliarde dolari.

Băncile susțin că proiectul încalcă legislația UE și tratatele bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor semnate de Croația cu statele din care provin instituțiile de credit. Ele au solicitat Guvernului să reia dialogul și să găsească o soluție de compromis care să îi ajute pe debitorii cei mai împovărați fără să arunce toate costurile în seama sistemului bancar.

Pe 11 septembrie, ministrul de Finanțe de la Zagreb, Boris Lalovac, a respins solicitarea de negocieri a băncilor și a adăugat că guvernul ar putea majora sancțiunile legale în cazul în care acestea nu vor respecta noua legislație. Parlamentul urmează să voteze proiectul guvernului săptămâna aceasta.

Precum alte țări est-europene - Ungaria, Polonia sau România - Croația a cunoscut un boom al creditelor ipotecare și de consum în franci elvețieni, grație dobânzilor reduse prezentate de acestea. Însă ratele lunare s-au majorat foarte mult după deprecierea masivă a monedei locale, kuna, față de francul elvețian, ca urmare a renunțării de către banca centrală a elvețiană la plafonul de curs al CHF față de euro.

În prezent, în Croația sunt în derulare circa 55.000 de credite denominate în franci elvețieni. Mai mult, circa 38% din totalul creditelor ipotecare sunt în CHF. Cele în euro sunt majoritare, însă ele nu prezintă risc valutar, întrucât cursul kuna este legat de cel al monedei unice europene.

În ianuarie anul acesta, guvernul a dat o lege specială prin care a înghețat pentru un an cursul aferent acestor credite la 6,39 kuna pentru 1 franc elvețian. Cursul este sub cel al pieței, cifrat în prezent la 6,88 kuna/1 franc elvețian, însă se situează în continuare peste cel valabil în momentul contractării împrumuturilor.

Pe 12 septembrie, banca centrală de la Zagreb a declarat că conversia ar putea deprecia kuna, punând totodată în pericol stabilitatea financiară a țării. Ulterior, în aceeași zi, banca centrală a revenit și a ținut să precizeze că are și voința, și instrumentele necesare pentru a menține stabilitatea cursului monedei naționale.