QE prin deficitul bugetar. QED

Numerarul in afara sistemul bancar a atins un nou record absolut. La sfarsitul anului trecut a crescut la aproape 40 miliarde de lei.

Iar acesta se situeaza, in ciuda amplorii care au luat-o tranzactiile cu cardul si internet banking-ul, la un nivel deosebit de ridicat - 15,33% din totalul masei monetare (M3), fata de 1,56% in Noua Zeelanda, 2,93% in Marea Britanie, 3,3% in Suedia, 3,47% in Australia, 3,67% in Canada, 4,5% in Danemarca, 6,95% in Elvetia. Sau 9,37% in zona euro, 12,25% in Polonia, 13,05% in Cehia si 13,92% in Bulgaria.

Totusi acesta nu este cel mai mare procentaj atins de banii cash cand se raporteaza la intreaga masa de bani, deoarece in august numerarul avea o pondere de 15,65% din M3.

Da, numai ca acest lucru s-a produs pentru ca si baza de raportare a crescut foarte rapid. Jumatate (4,4%) din avansul anual al masei montetare (7,8%) a fost inregistrat in luna decembrie.

Ce se intampla, face guvernul relaxare cantitativa (quantitative easing – QE)? De ce executivul si nu banca centrala, asa cum a anuntat, de curand, Mario Draghi ca va proceda Banca Centrala Europeana in zona euro?

De la excedent in primele zece luni ale anului trecut, bugetul a ajuns sa fie echilibrat in noiembrie, pentru a trece la un deficit de 2% din PIB in decembrie, potrivit agentiei de stiri Agerpres, care citeaza date operative ale Ministerului Finantelor Publice.

Asadar daca in zona euro relaxarea cantitativa o face banca centrala, la noi de asta se ocupa guvernul, ceea ce reprezinta o „garantie” ca nu ne vom confrunta cu deflatia.

Dar apropo de numerar si de deficitul bugetar, analistii, cand se uita din avion la dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat, observa ca imprumuturile neguvernamentale in lei au crescut cu 8,5%, cele in valuta au scazut cu 10,6%, si-i pun repede unei astfel de evolutii eticheta de “echilibrata”.

Daca privim insa mai cu atentie se vede ca finantarile in valuta, care sunt mai mari ca pondere, s-au micsorat cu 14 miliarde de lei, acelea in moneda nationala au avansat doar cu 7, si intrebarea este unde s-a redistribuit restul? Catre economia subterana si creditul guvernamental.

Si “firul” este logic. Creditul neguvernamental a scazut din cauza unui mediu impovarat fiscal, in conditiile in care la noi accizele scumpeau benzina cand la toata lumea se ieftinea. Motiv pentru care business-ul s-a refugiat “la negru”.

De aceea numerarul in afara sistemului bancar se plaseaza la 39,9 miliarde de lei. Iar din moment ce majorarea cash-ului s-a accelerat, inseamna ca mediul de afaceri s-a inrautatit in acelasi ritm.

Sigur ca pe masura ce din ce in ce mai mult business a ajuns in economia subterana incasarile de impozite si taxe s-au redus si statul s-a imprumutat mai mult ca sa-si finanteze cheltuielile.

De aceea s-a marit creditul guvernamental cu peste 5 miliarde de lei in 2014, si ca sa vedeti coincidenta, la fel ca in cazul masei monetare, mai mult de jumatate din cresterea anuala de 6,3% e facuta in decembrie, luna in care executivul a facut intregul deficit bugetar. Quod erat demonstrandum - QED.

Iar banii in economia informala au viteza mai mare de circulatie decat in economia la vedere.

Economia necontabilizata genereaza volume mai mari, este mai flexibila, in sfera ei migreaza din ce in ce mai multi agenti economici pentru ca e mai profitabila activitatea si bugetul statului e vaduvit de o cantitate mai importanta de venituri.

E drept ca in a doua parte a anului trecut taxele n-au mai crescut, dar Fiscul a accelerat campania de popriri si executari silite, de au ajuns copiii care primesc alocatii sa fie speriati cu inspectorul fiscal, in locul sectoristului.

Dar fireste ca o astfel de abordare nu putea ramane fara urmari. Faptul ca numerarul in circulatie a crescut la peste 15% din masa baneasca, fata de 3% in Marea Britanie si Suedia, sau de 9% in zona euro, e doar efectul.

Printre cauzele maririi sale se numara si aceea ca tot mai multe companii intra in insolventa pentru a-si proteja lichiditatea. Insa cele mai multe nici macar nu-si pun problema sa ajunga pana acolo, ci isi feresc banii de executarile silite transferandu-si business-ul in sfera neinregistrata.

Ce au inteles Finantele din ceea ce li se intampla? Ca trebuie sa nu le mai dea voie firmelor sa intre in insolventa si sa intensifice controalele si amenzile ca sa le vina de hac evazionistilor si sa combata deflatia cu inflatie, cum au vazut ei in modelul keynesist aplicat in zona euro.