Toata lumea a auzit de Tratatul de la Maastricht, acesta impune indeplinirea a cinci indicatori, numiti de convergenta nominala, de care depinde adoptarea monedei euro cam pana la sfarsitul actualului mandat al Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei.
Intr-o enumerare succinta respectivele repere sunt un deficit bugetar care sa se situeze sub 3% din PIB, o datorie publica totala mai mica de 60% din PIB, o rata a dobanzii la obligatiunile pe zece ani care sa nu depaseasca cu mai mult de 2% dobanda medie a celor mai performante trei state, mentinerea stabilitatii cursului de schimb (intr-o banda de ± 15%).
Pana aici e totul in regula, problema este insa cea de a cincea conditionalitate, cea legata de inflatie, care trebuie sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5% inflatia celor mai performante trei state din UE.
Iar ultimele date difuzate de Eurostat releva ca desi din ce in ce mai multe state din UE se confrunta cu scaderea preturilor (deflatie), la noi acestea cresc, propulsandu-ne, din nou, pe prima pozitie in Europa, in privinta inflatiei.
Rata anuala a inflatiei (IAPC)
E limpede de ce suntem iarasi fruntasi la inflatie, pentru ca politicul care manifesta dezinteres pentru fenomenul economic refuza sa corecteze deficitul structural, dar aici e important sa facem o precizare.
Tratatul de Maastricht impune ca rata medie a inflatiei sa se situeze la respectivul nivel, nu cea anuala. Iar aceasta s-a plasat in septembrie, nu la 1,8%, ci la 1,3%, in urma mediilor din Marea Britanie (1,8%), Austria (1,6%) si Finlanda (1,4%).
Dar degeana ii mentionam pe ultimii, pe noi nu cei cu cele mai mari inflatii medii ne intereseaza, deja integrati in zona sau care nu au aceasta obligatie. Noi la cei cu preturi care cresc putin sau deloc trebuie sa privim din perspectiva adoptarii monedei unice europene.
Daca eliminam ratele din primele trei state, considerate „extreme” Grecia (-1,5%), Bulgaria (-1,4%) si Cipru (-0,4%) - si ne raportam la Portugalia (-0,1%), Slovacia (0) si Spania (0) se vede ca Romania e foarte aproape sa incalce din nou limitele Tratatului de la Maastricht in care abia intrase in vara acestui an.
Asadar, daca, in noiembrie - luna cu alegeri -, si dupa, inflatia va continua sa creasca, iar la ceilalti deflatia se va amplifica, relevand, pentru noi, atentie!, simptome de slumpflatie, nu de stagflatie, exista posibilitatea ca indeplinirea criteriilor de la Maastricht, cu care n-au ezitat sa se laude politicienii, sa devina o poveste de campanie.
Cele mai vizionate
Ultimele
-
"Da’ dobanda, cat e dobanda? Dincolo era mai ieftin!"
(Stiri) 9 Oct 2014 -
Americanii rezolvă, europenii caută vinovați de serviciu
(Analize) 18 May 2016 -
Antipesedismul de paradă a creat falşi politicieni de dreapta
(Opinii) 19 Dec 2016 -
Banca centrală trebuie să prevină riscul european al dării în plată, cu ajutorul instanţelor internaţionale
(Opinii) 2 May 2016 -
Ce reprezinta si cum se calculeaza PIB-ul?
(Stiri) 6 Sep 2014
Leave your comments
Login to post a comment
Post comment as a guest