UP DATE: 

Zona euro a intrat in deflatie in luna decembrie potrivit primelor informatii difuzate de Eurostat. 

Scaderea anuala a preturilor cu 0,2%, fata  de o crestere cu 0,3% in noiembrie isi are originea, in principal, in ieftinirea petrolului.  

Pretul petrolului Brent, de referinta pentru bursa londoneza, s-a redus sub 50 de dolari pe baril, pentru prima oara in ultimii 6 ani.

Este prima micsorare a preturilor  în zona euro după cea din octombrie 2009. 

PRECIZAM ca numarul tarilor Uniunii Europene care se confrunta cu scaderea preturilor (deflatie) era de zece in noiembrie 2014.

Ele erau: Grecia (-1,25%), Ungaria (-0,74%), Estonia (-0,61%), Bulgaria (-0,6%), Polonia (-0,48%), Spania (-0,37%), Slovenia (-0,25%), Suedia (-0,2%), Cipru (-0,15%), Belgia (-0,11%) in timp ce in Slovacia preturile stagnau.

Datele statistice la care facem referire sunt calculate pe baza indicelui preturilor de consum (CPI).

Potrivit indicelui armonizat al preturilor de consum (HICP) numarul statelor europene unde se inregistra deflatie era doar de 4: Bulgaria (-1,9%), Grecia (-1,2%), Spania (-0,5%), Polonia (-0,3%),in vreme ce in Estonia, Cipru si Slovacia preturile bateau pasul pe loc.

Dupa HICP, Romania e pe primul loc in topul cresterilor de pret europene (inflatie), alaturi de Austria, cu 1,5%, si inaintea Marii Britanii (1,3%), Finlandei (1,1%) si Letoniei (0,9%)

Totusi potrivit indicelui national – CPI – preturile s-au majorat cu 1,26%, sub nivelul din Austria (1,66%), dar peste cel din Olanda (1%), Finlanda (0,97%), Marea Britanie (0,95%), si Letonia (0,9%).

Avand in vedere ca Romania se plaseaza din nou pe primele pozitii in ceea ce priveste inflatia, era putin probabil ca economia noastra sa se fi confruntat cu riscul deflatiei, care, in noiembrie 2013 a fost folosit ca argument pentru majorarea accizelor la carburanti din aprilie 2014.

Desi pretul petrolului s-a redus cu peste o treime in intervalul ianuarie – noiembrie 2014, de la 107 la 68 de dolari/baril, datele Institutului National de Statistica arata ca, in Romania, combustibilii s-au scumpit cu 1,16%, alimentand inflatia persistenta.

Mentionam ca, in Romania, CPI si HICP s-au situau la niveluri similare atat timp cat ponderile au fost stabilite pe baza anchetelor bugetelor de familie.

In prezent, aceasta ancheta, realizata in gospodarii, se mai foloseste doar pentru determinarea CPI, in timp ce pentru calcularea HICP se utilizeaza cheltuielilor de consum ale populatiei din conturile nationale, obtinute, in principal, pe baza datelor privind desfacerile de marfuri, prin comertul cu amanuntul si privind prestarile de servicii pentru populatie.

Desi mai sunt state in UE unde exista diferente sensibile intre CPI si HICP trebuie subliniat ca normal e ca ponderile in cosul de consum sa fie asemanatoare.

Daca insa acest lucru nu se intampla de vina sunt modificarile frecvente de taxe, si fluctuatiile de pret la utilitati, ceea ce arata ca inflatia, chiar si cand e in scadere, nu-i stabila.

Si nu doar inflatia e volatila la noi, ci toti indicatorii importanti, ceea ce face ca Romania sa nu fie stabila din punct de vedere macroeconomic.

Revenind la numarul mare de tari aflate in deflatie, trebuie spus ca acesta este un efect al reducerii consumului.

Unii economisti considera ca atunci cand preturile scad, cand economiile se confrunta cu deflatia, ratele dobanzii reale (care se calculeaza scazand din rata nominala a dobanzii rata anticipata a inflatiei) cresc, impovarandu-i pe cei cu datorii.

Din aceasta cauza, investitiile si consumul se reduc si productia scade.

Pentru a evita cresterea ratelor reale ale dobanzii, bancile centrale reduc ratele nominale ale dobanzii la zero.

Dupa aceasta scadere nu mai pot decat sa tipareasca bani pentru a crea anticipatii inflationiste, care sa contribuie la reducerea ratelor reale ale dobanzii si la cresterea productiei si ocuparii.

Alti economisti spun insa ca aceia ce se tem de deflatie sunt cei care au fost prinsi de criza cu apartamentele nevandute, cu credite ipotecare acordate aiurea, dar si cei ce roiesc in jurul statului angajat in proiecte finantate prin titluri de stat cumparate de bancile comerciale si refinantate din nivelul de trai, cu ajutorul impozitelor. Ei sustin ca pierderile n-ar trebui socializate, ci antreprenorii care au gresit sa-si asume erorile.

Si adauga ca deflatia are avantaje certe: ieftineste materiile prime, micsoreaza costul capitalului si ofera marfuri la preturi mai apropiate de puterea de cumparare.

Ultimii care au decis ca combata deflatia sunt europenii. Banca Centrala Europeana a scazut dobanda-cheie aproape de zero.

• Nu va mai uitati peste gard la unguri

  < Prev
• Elvetia renunta la pragul minim pentru franc si-i permite dolarului sa...

  Next >