Azi, miercuri, cotațiile mondiale la țiței și-au revenit un pic, ca urmare a faptului că stocurile de petrol și benzină ale SUA au scăzut peste așteptările investitorilor. La ora redactării acestui material, Brentul se tranzacționează la circa 54 dolari pe baril, iar WTI-ul – la circa 49 dolari/baril.
Saltul de preț a fost însă limitat, fiind compensat de aprecierea dolarului față de celelalte valute de referință, piețele așteptându-se la date pozitive cu privire la creșterea economică a Statelor Unite, care să întărească perspectiva reducerii dobânzilor de către Fed cel mai devreme în septembrie.
Zilele trecute, însă, preţurile la petrol s-au apropiat de cele mai reduse niveluri din ultimele patru luni, influenţate de acţiunile listate la Bursa chineză, care au închis marți în declin pentru a treia şedinţă consecutiv.
În cursul respectivei ședințe de tranzacționare, contractele pentru petrolul cu livrare în septembrie au scăzut cu 1,22% la bursa americană Nymex, la 47,12 dolari pe baril, iar în timpul tranzacţiilor au atins cel mai redus nivel după luna martie. Cotaţia petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, a coborât și ea, cu 1,1%, la 52,86 dolari pe baril.
În ultimele 12 luni, cotațiile principalelor sortimente de țiței au scăzut cu peste 50%, ca urmare a crizei de supraproducție generate atât de industria americană a hidrocarburilor de șist, cât și de principalele state membre OPEC. În iunie 2014, un baril de petrol costa 116 dolari. Toți marii jucători din industrie au mizat pe revenirea cererii și consumului de hidrocarburi. S-au înșelat.
Pe un plan mai profund, asta înseamnă că dopajul monetar administrat de marile bănci centrale, prin relaxare cantitativă și dobânzi apropiate de zero, nu mai are efect asupra economiei reale. Prețurile mărfurilor nu mai reacționează la stimulente monetare. Traderii nu se mai reped să acumuleze stocuri de țiței în momente de ieftinire, în speranța de a le revinde ulterior cu profit. Fundamentele au reînceput să domine economia.
Iar depreciera petrolului la 40 dolari barilul ar obliga Rusia sa majoreze dobanda-cheie si chiar sa "aresteze" cash-ul deponentilor la banci subliniază portalul energy report.
Rusia ar putea avea mari probleme dacă trendul actual de ieftinire a țițeiului pe piețele internaționale va continua, iar prețul aurului negru ar coborî până la nivelul de 40 dolari/baril.
Cu o economie deja în recesiune și slăbită și de sancțiunile comerciale impuse de SUA și UE, Rusia s-ar putea vedea obligată să majoreze de urgență dobânda-cheie a băncii centrale dacă petrolul ar ajunge la 40 dolari/baril, asta după ce, doar anul acesta, banca centrală a Rusiei a redus de patru ori dobânda de politică monetară.
Este opinia a două dintre economiștii intervievați de Bloomberg. In plus, 39% dintre ei sunt de părere că guvernul de la Moscova ar putea fi obligat să impună măsuri de control al capitalului similare celor luate de autoritățile grecești. Un procent de 22% dintre specialiștii estimează că statul rus ar putea fi obligat să naționalizeze cel puțin unele dintre băncile din țară.
Întrebați cu privire la analiza proprie a băncii centrale ruse în legătură cu scenariul ieftinirii țițeiului la 40 dolari/baril, potrivit căreia sistemul bancar din Rusia s-ar confrunta, în această situație, cu un deficit de capital de 600 de miliarde de ruble și cu o dublare a ponderii creditelor neperformante în totalul activelor sistemului bancar, 69% dintre economiști au declarat că analiza este corectă.
Deprecierea țițeiului la 40 dolar/baril ar duce la o scădere a PIB-ului Rusiei de 5% anul acesta și de 1% în 2016. Totodată, rubla s-ar deprecia, până la finalul acestui an, la 65 ruble/dolar, față de circa 59 ruble/dolar în prezent. Scenariul de bază cu privire la Rusia, bazat pe actualele cotații la țiței, estimează o contracție economică de 3,5% în 2015 și un avans marginal, de 0,5%, în 2016.
Chiar și la un preț al petrolului de circa 50 dolari/baril, economiștii chestionați de Bloomberg consideră că există șanse de 83% ca economia Rusiei să intre în recesiune în următoarele 12 luni.
Energy Report mai relatează că marile companii petroliere anunta concedieri si taieri masive de costuri si investitii, ca urmare a ieftinirii drastice a titeiului.
"Sunt vremuri realmente grele pentru industrie", a declarat, pentru Bloomberg, Bob Dudley - CEO British Petroleum, care a comparat situația actuală a pieței cu cea din 1986, când prăbușirea prețurilor la petrol a obligat de asemenea companiile la tăieri dramatice de costuri.
Companiile petroliere solicită discounturi masive din partea firmelor partenere cărora le contractează lucrări și cer proiectanților să refacă designul unor planuri de explorare și exploatare de zăcăminte, pentru a găsi modalități mai ieftine de implementare.
Multe au anunțat tăieri de costuri și investiții de mai multe miliarde de dolari încă de acum trei luni, cu ocazia publicării rapoartelor pe primul trimestru al anului, în care au încercat să îi convingă pe investitori că își vor putea menține capacitatea de a plăti dividende.
Anul trecut, cele mai afectate de concedieri au fost companiile subcontractoare din industrie, prestatoare de servicii petroliere. Acum, acest flagel i-a atins direct și pe marii petroliști.
Chevron a anunțat că va elimina 1.500 de joburi din schema sa de personal, adică 2,3% din totalul angajaților la nivel mondial, pentru a reduce cheltuielile cu circa 1 miliard de dolari.
ConocoPhillips a concediat deja circa 1.500 de salariați de la începutul declinului prețurilor la țiței, din iunie 2014, și a anunțat recent că va continua concedierile, în încercarea de a reduce cheltuielile tot cu circa 1 miliard de dolari în doi ani.
Concedierile la companii de explorare și producție au reprezentat circa 10% din totalul de 150.000 de persoane disponibilizate în întreaga industrie de petrol și gaze la nivel mondial. Peste 100.000 de persoane au fost concediate de la companii subcontractoare.
"Concedierile din sectorul de explorare și producție ar putea continua anul acesta, pe măsură ce situația financiară a industriei se înrăutățește. Acestea vor fi inevitabile, dacă se va menține actualul nivel înalt de supraproducție", spune consultantul John Graves.
Schlumberger Ltd., cel mai mare furnizor de servicii petroliere din lume, a anunțat luna aceasta că nu va mai face concedieri, însă alte firme din sector, cum ar fi Halliburton sau Baker Hughes, au anunțat recent că vor mai elimina mii de locuri de muncă. Saipem SpA, cel mai mare furnizor italian de servicii petroliere, a anunțat că vrea să opereze nu mai puțin de 8.800 de concedieri.
Petroliștii nu doar concediază angajați, ci și pun frână investițiilor. Potrivit firmei de consultanță Wood Mackenzie Ltd, de la jumătatea anului trecut, au fost amânate sau anulate proiecte în valoare de circa 200 de miliarde de dolari. Țițeiul Brent era cotat marți la 52,28 dolari/baril, față de aproape 116 dolari/baril în iunie anul trecut.
BP a mai anunțat că va cheltui sub 20 de miliarde de dolari anul acesta. Cu doar trei luni în urmă, compania susținea că investițiile din 2015 vor depăși această sumă. Planurile sale inițiale prevedeau investiții de 26 miliarde de dolari. Compania petrolieră de stat a Norvegiei, Statoil, și-a redus planurile de investiții pentru anul acesta cu 500 milioane dolari, la 17,5 miliarde dolari.
Este posibil ca reducerile de cheltuieli anunțate până acum de marii petroliști să nu fie suficiente pentru a compensa ieftinirea masivă a țițeiului. Chiar și după ce a economisit miliarde de dolari în primul semestru al anului, BP continuă să cheltuiască pe investiții de capital și pe dividende mai mult decât generează din operațiuni și vânzări de active. Și Chevron și Total au raportat fluxuri de numerar negative pe ultimele trimestre.
"Suntem în proces de ajustare a forței noastre de muncă în concordanță cu nivelul jos al prețurilor la țiței. Ne-am informat angajații să se aștepte la concedieri", spune Daren Beaudo, purtător de cuvânt al ConocoPhillips.
Dacă prețurile la țiței se mențin mici, e greu de văzut cum vor reuși companiile petroliere să plătească dividende din cash-flow fără să taie în continuare din cheltuielile investiționale pentru proiecte noi de explorare și exploatare, spune Edward Pybus, analist la Exane BNP Paribas London.
"Vom face totul pentru a proteja plățile către acționarii noștri. Menținerea dividendului este prima mea prioritate", conchide Bob Dudley.
Cele mai vizionate
Ultimele
-
"Da’ dobanda, cat e dobanda? Dincolo era mai ieftin!"
(Stiri) 9 Oct 2014 -
Americanii rezolvă, europenii caută vinovați de serviciu
(Analize) 18 May 2016 -
Antipesedismul de paradă a creat falşi politicieni de dreapta
(Opinii) 19 Dec 2016 -
Banca centrală trebuie să prevină riscul european al dării în plată, cu ajutorul instanţelor internaţionale
(Opinii) 2 May 2016 -
Ce reprezinta si cum se calculeaza PIB-ul?
(Stiri) 6 Sep 2014
Leave your comments
Login to post a comment
Post comment as a guest