I.B.: Atunci cand sunt intrebati de ce cele mai multe banci romanesti nu-s cotate la bursa, bancherii raspund ca sunt membre ale unui grup international si ca e listata banca-mama. Totusi in situatia in care bancile raman din ce in ce mai mult la mana pietei autohtone in ceea ce priveste procurarea de resurse nu e logic sa se ia in calcul potentiale listari pe piata romaneasca?

B.G.:In absenta cotarii la bursa nu avem nici un indiciu al valorii de piata al respectivei afaceri bancare din Romania. Asadar, argumentul adus de bancheri e gresit, deoarece absenta valorilor de piata pe componentele unui conglomerat nu face decat sa ingreuneze determinarea acestei valori la nivelul intregului grup. In esenta, aici e vorba de ceea ce ce economistii numesc “problema calculului economic”. Cu cat avem mai putine piete si valori de piata, cu atat devine mai dificil sa calculam profiturile/pierderile. La limita, daca intreaga economie ar apartine unei singure firme (sau a statului), calculul economic ar fi imposibil.

I.B.: Se poate spune ca bancile au un rol social? De ce cumparatorii de bonduri sunt lasati sa dea faliment cand nu--si incaseze creantele, iar bancile - nu, cand acumuleaza o cantitate-record de credite neperformante?

B.G.: Orice producator are un rol social, fiindca e integrat in diviziunea sociala a muncii. Sensul intrebarii este daca nu cumva vanzatorii de credite au o responsabilitate aparte? Nu cred. Am putea atribui producatorilor de carne sau lapte o responsabilitate incomparabil mai mare, dar acest lucru nu se intampla si cred ca din motive pur politice. Falimentul bancilor e prevenit deoarece majoritatea politicienilor si schemele populiste ale statului, precum sistemul de pensii, depind de ele. Asa trebuie interpretata expresia “too big to fail”.

Mentionez ca in 1928 erau cotate la Bursa de Efecte, Actiuni si Schimb Bucuresti 45 de banci, care realizau cel mai mare volum de tranzactii de pe piata de capital (46,93%). Cele mai importante erau: Banca Comerciala Romana, Banca Nationala a Romaniei, Banca Agricola, Banca Romaneasca, Albina, Marmorosch Blank, Casa de Economii Sibiu, Banca Centrala din Ploiesti, Banca Dacia Traiana, Banca Cerealistilor, Banca Pietei, Societatea Anonima Economia din Focsani, Banca Viticola din Odobesti, Fratia Focsani, Banca Podgoria, Banca Putnei, Banca de Scont, Banca de Devize si Lombard, Banca de Industrie si Comert, Bank of Roumania, Banca Comerciala Italiana si Romana, Banca Minelor, Societatea Nationala Creditul Industrial, Casa Rurala, Banca Carpatilor, Banca Colentina, Banca de Credit Roman, Banca Danubiana, Banca Fortuna, Banca Franco-Romana, Banca Moldova, Banca Sindicatului Agricol Braila, Banca D. Stambuliu & Co, Banca Taraneasca, Banca Urbana.

• Balan intreaba, Ionut Dumitru - presedintele Consiliului Fiscal -...

  < Prev
• Valentin Lazea: Evoluţia gândirii economice şi standardele meseriei de...

  Next >