Numerarul in afara sistemul bancar a atins un nou record absolut. La sfarsitul lunii februarie 2015 a depasit 41 miliarde lei.

Iar acesta se situeaza, in ciuda amplorii care au luat-o tranzactiile cu cardul si internet banking-ul, la un nivel deosebit de ridicat - 15,99% din totalul masei monetare (M3), fata de 1,56% in Noua Zeelanda, 2,93% in Marea Britanie, 3,3% in Suedia, 3,47% in Australia, 3,67% in Canada, 4,5% in Danemarca, 6,95% in Elvetia. Sau 9,37% in zona euro, 12,25% in Polonia, 13,05% in Cehia si 13,92% in Bulgaria.

Acesta este cel mai mare procentaj atins de banii cash cand se raporteaza la intreaga masa de bani, peste nivelul de 15,66% din M3 in august 2014 sau 15,68% in ianuarie 2015.

Ce se intampla, face guvernul relaxare cantitativa (quantitative easing – QE)? De ce executivul si nu banca centrala, ca in zona euro?

Pentru a face lumina in aceasta chestiune este bine sa aducem si alte chestiuni in discutie. Analistii, cand se uita din avion la dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat, observa ca imprumuturile neguvernamentale in lei au crescut cu 7%, cele in valuta au scazut cu 11%, si-i pun repede unei astfel de evolutii eticheta de “echilibrata”.

Daca privim insa mai cu atentie se vede ca finantarile in valuta, care sunt mai mari ca pondere, s-au micsorat cu 14 miliarde de lei, acelea in moneda nationala au avansat doar cu 6, si intrebarea este unde s-a redistribuit restul? Catre economia subterana si creditul guvernamental.

Si “firul” este logic. Creditul neguvernamental a scazut din cauza unui mediu impovarat fiscal, in conditiile in care la noi accizele scumpeau benzina cand la toata lumea se ieftinea. Motiv pentru care business-ul s-a refugiat “la negru”.

De aceea numerarul in afara sistemului bancar se plaseaza la 41,35 miliarde de lei. Si din moment ce cash-ul e la nivel record inseamna ca si situatia mediului de afaceri e mai rea ca oricand.

Sigur ca pe masura ce din ce in ce mai mult business a ajuns in economia subterana incasarile de impozite si taxe s-au redus si statul s-a imprumutat mai mult ca sa-si finanteze cheltuielile.

De aceea s-a marit creditul guvernamental cu 7 miliarde de lei in intervalul februarie 2014 – februarie 2015. 

Iar banii in economia informala au viteza mai mare de circulatie decat in economia la vedere.

Economia necontabilizata genereaza volume mai mari, este mai flexibila, in sfera ei migreaza din ce in ce mai multi agenti economici pentru ca e mai profitabila activitatea si bugetul statului e vaduvit de o cantitate mai importanta de venituri.

E drept ca din a doua parte a anului trecut taxele n-au mai crescut, dar Fiscul a accelerat campania de popriri si executari silite, de au ajuns copiii care primesc alocatii sa fie speriati cu inspectorul fiscal, in locul sectoristului.

Dar fireste ca o astfel de abordare nu putea ramane fara urmari. Faptul ca numerarul in circulatie a crescut la peste 16% din masa baneasca, fata de 3% in Marea Britanie si Suedia, sau de 9% in zona euro, e doar efectul.

Ce au inteles Finantele din ceea ce li se intampla? Ca trebuie sa nu le mai dea voie firmelor sa intre in insolventa si sa intensifice controalele si amenzile ca sa le vina de hac evazionistilor si sa combata deflatia cu inflatie, cum au vazut ei in modelul keynesist aplicat in zona euro.

• Fara Fisc se mai poate, fara caiet nu

  < Prev
• Orasul care asteapta la bariera

  Next >