Caracterul retroactiv al legii dării în plată conservă riscul sistemic

Legea dării în plată induce risc sistemic? Ne-au intoxicat, manipulat, indus în eroare cei care au vorbit de aşa ceva, se sugerează în ceea ce se numeşte social media.

Părerea mea este însă că riscul sistemic se păstrează atât timp cât cea care-l produce e retroactivitatea legii.

Trebuie să fim conştienţi că la mijloc sunt nişte contracte în derulare, ce nu vor genera consecinţe neapărat acum, ci peste 5 - 10 - 15 ani. Ceea ce face - reiterez - ca riscul sistemic să se păstreze.

Iar intervenţia Curţii Constituţionale a făcut ca arbitru între debitor şi creditor să devină judecătorul şi legea dării în plată să nu mai funcţioneze automat. Fapt care nu înlătură însă riscul sistemic, deoarece, alături de orizontul de timp intervine factorul subiectiv al deciziei judecătoreşti. Decizia e subiectivă fiindcă nu există bază legală pentru a pune în balanţă retroactivitatea legii cu elementul social, ci se poate discuta, mai degrabă, de hazard moral.

O soluţie sănătoasă şi corectă ar fi abrogarea acestei legi, pentru că nu generează decât cheltuieli de judecată, atât pentru debitor, cât şi pentru creditor… şi din punct de vedere social e inaccesibilă, persoanele care nu mai au bani ca să-şi achite ratele la creditul ipotecar nu îşi vor permite derularea unui proces. Mai ales că după precizările Curţii Constituţionale au şanse mici ca verdictul să le fie favorabil. Ceea ce contravine literei Constituţiei, potrivit căreia România este un stat social.

O spun din nou, darea în plată induce risc sistemic deoarece conţine elementul de retroactivitate. Ceea ce menţine conflictul dintre debitor şi creditor. Însă nu vorbim de orice fel de împrumutat, ci doar de acela cu o situaţie financiară bună, nu de cazurile sociale.

Curtea Constituţională a transformat darea în plată dintr-o lege socială într-una ce umple buzunarele avocaţilor.

Ca o ultimă menţiune, poate că nu ar fi rău ca activitatea de supraveghere a pieţelor financiare, pe care îşi desfăşoară activitatea băncile, brokerii de bursă, fondurile mutuale şi de pensii, societăţile de asigurări, să se deruleze sub o cupolă comună, independentă de banca centrală şi ASF, aşa cum e în Marea Britanie.